CAMPANIE
Pescuitul sportiv, turism la malul bălții. Sute de heleșteie sunt folosite exclusiv în acest scop
Pe lângă activitatea economică piscicultura are și o ramură recreativă - pescuitul sportiv. E despre relaxare, liniște, destresare și mai puțin despre cât de mulți pești sunt capturați și vânduți.
Trenuri noi, în testare de peste jumătate de an. Autoritățile din România au semnat un contract pentru achiziția a 37 de rame noi
Am pierdut deja șirul anilor care au trecut de când autoritățile de la noi au cumpărat ultimele garnituri pentru calea ferată. Și totuși, există și trenuri noi, doar că de luni întregi sunt în teste.
Bani aruncați pe proiecte nerealizate. Piața de Pește din Năvodari, dusă pe apa sâmbetei
Într-o țară codașă la atragerea de fonduri europene, chiar și banii obținuți se duc... pe apa sâmbetei. Două exemple elocvente vin de la Tulcea și Năvodari unde proiecte, anunțate pompos și inaugurate cu tăieri de panglici, au murit în fașă. Vorbim de Bursa, respectiv Piața de Pește.
Valea Plângerii pe Valea Oltului: Traseu de 60 de kilometri, parcurs cu trenul în două ore
Sunt deja câteva săptămâni de când Valea Oltului a devenit Valea Plângerii pentru cei care au de circulat în zonă. Ca să se poată face lucrări de defrișare pentru viitoarea autostradă, traficul rutier a fost închis pe DN7 în timpul zilei.
Pe litoralul românesc, se mănâncă scoici bulgărești. Lipsa legislației îi împiedică pe antreprenori să dezvolte ferme de midii
Nelipsite din meniurile restaurantelor de pe litoralul românesc, scoicile vin mai degrabă de la bulgari. La noi, adâncurile nu au fost exploatate pentru acvacultură, deși potențialul este uriaș.
Taxe multe, pești puțini: Piscicultorii sunt nemulțumiți că trebuie să plătească taxa pentru mediul de viață
Legislația confuză, sau chiar inexistentă, lipsa oricărei predictibilități sau a ajutorului din partea statului sunt doar câteva dintre motivele de nemulțumire printre cei care se ocupă de pescuit în România.
Are balta fabrică. Doar una. O singură unitate de procesare a produselor pescărești pe întreg litoralul românesc
Cu peste 80 de kilometri de litoral și o mare doldora de pește și fructe de mare, județul Constanța are o singură fabrică de procesare a peștelui, scoicilor și rapanelor din Marea Neagră.
Botoșani, județul cu cei mai mari producători de pește: Peste 35% din producția din România vine din zona de nord-est a țării
Într-o țară cu deschidere la mare și la unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, cea mai importantă regiune când vine vorba de piscicultură este cea de Nord-Est, fără acces la Marea Neagră sau Dunăre.
Euronews România lansează o nouă campanie: ”Pescuitul, în coadă de pește”
Are balta pește, dar nu prea ne pricepem să-l și pescuim. Anul trecut, România a scos din Marea Neagră abia trei mii de tone de pește, de patru ori mai puțin decât în anii de dinainte de pandemie, spun organizațiile de pescari.
Pescuitul, în coadă de pește - o nouă campanie Euronews România. La malul Mării Negre, pescarii români sunt tot mai puțini și au câștiguri tot mai mici
În perioada de prohibiție la calcanul din Marea Neagră, pescarii ies pe mare pentru șprot, scrumbie sau chefal. Doar că sunt tot mai mici cantitățile de pește capturat, iar cererea nu poate fi acoperită doar din ce se scoate din Marea Neagră.
Siguranța pe calea ferată, la mila Domnului. Parcul rulant al CFR Călători n-a mai primit vagoane noi din 2011
Vagoane și locomotive vechi de zeci de ani scârțâie pe șinele din toată țara. Cu un parc rulant extrem de învechit, CFR Călători face eforturi disperate pentru a putea să funcționeze
CFR Marfă merge în ritm de melc și adună datorii: viteza medie a trenurilor de marfă este de 17 km/h, în România
O nouă companie feroviară ar trebui să fie salvarea pentru transport de marfă pe calea ferată, Carpatica Feroviar. Căpușată în decursul timpului de contracte păguboase, indiferență și incompetență, CFR Marfă se apropie de finalul existenței ca societate.
Orașe izolate între cioturi de linie ferată - Un nou episod din campania Euronews ”România pierde trenul”
Pe vremuri un oraș plin de oameni și de viață, Cugirul de acum e departe de ce a fost înainte de Revoluție. Pe aici trecea ceea ce era cunoscut atunci ca fiind cel mai lung tren de navetiști din Europa.
Valea Jiului, doar o umbră. Linia cărbunelui, calea ferată care lega orașele miniere, vândută pe bucăți
Cândva locul spre care se îndreptau toți în căutarea unui trai mai bun, Valea Jiului e doar o umbră a ce-a fost pe vremea când mineritul era în floare. Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Petroșani - sunt locurile de unde înainte de Revoluție se extrăgeau milioane de tone de cărbune.
România pierde trenul: Încă o amânare pentru podul de la Grădiștea
După 19 ani de așteptare, circulația pe podul de la Grădiștea primește o nouă amânare. Dacă inițial autoritățile spuneau că în luna mai vom putea circula pe ruta directă Giurgiu - București, peste podul de la Grădiștea, acum momentul a fost amânat încă o dată pentru sfârșitul lunii iunie.
”Vino-n gara noastră mică” și aproape prăbușită. Zeci de halte și gări sunt în stare deplorabilă - un nou episod din campania ”România pierde trenul”
Promisiuni că lucrurile vor arăta mai bine au tot fost de-a lungul anilor, însă, în continuare, foarte multe dintre gările din România sunt aproape un pericol pentru călători. Iar de halte nu s-a mai atins nimeni de zeci de ani.
Vagoanele CFR, „WC-uri pe roți”. Mizerie, toalete improvizate, mirosuri insuportabile și multă nepăsare, în trenurile și gările din România
Aproximativ 56 de milioane de oameni sunt transportați anual de CFR Călători în diverse zone. Cifre cu care oficialii instituției se laudă. Însă condițiile din trenuri și din gări nu se schimbă. Mizerie, toalete improvizate, mirosuri care pur și simplu te împiedică să respiri.
Au început lucrările la cele mai lungi tuneluri feroviare făcute în România în ultimii 30 de ani
Au început lucrările la cele mai lungi tuneluri feroviare făcute în România în ultimii 30 de ani. Este vorba despre o secțiune de 24 de kilometri din tronsonul Brașov-Sighișoara, pe care în acest moment trenurile circulă cu o viteză medie de sub 40 de kilometri pe oră.
”România pierde trenul”. Semmeringul bănățean - prima linie montană din România ar putea fi închisă
Mergem astăzi în Vestul țării și urcăm în trenul care circulă pe cea mai veche linie ferată montană din România. Traseul feroviar, al doilea din Europa ca vechime, unește Anina de Oravița și are parte de un peisaj spectaculos.
România pierde trenul. Lungul drum al navetiștilor, după ce mai multe rute CFR au fost desființate după Revoluție
De la Revoluție până acum, CFR a renunțat la aproape o sută de trasee, multe dintre ele în zone în care nu există prea multe alternative. Primii afectați au fost navetiștii, cei care depindeau de acele trenuri pentru a ajunge la muncă și apoi acasă.
„România pierde trenul”, o nouă campanie Euronews. Când vine vorba de investiții și schimbări reale pentru căile ferate, suntem încă „pe peron”
Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al României a fost deschisă în 1854. 170 de ani mai târziu, sistemul feroviar din România pare încremenit în timp.
Mihailo a fugit de război cu o mașină veche, Lada, ca să își salveze familia: „Când mergeam spre România, am pierdut o roată pe drum”
A fugit din calea războiului ca să își salveze familia. El și familia au plecat cu o mașină veche, Lada, iar până în România au făcut trei zile. Este povestea lui Mihailo, un ucrainean în vârstă de 37 de ani, care s-a stabilit la Brașov împreună cu soția și cele două fiice.
O nouă șansă la viață. Povestea centrului Malva, care ajută copiii ucraineni din România
De aproape doi ani, România a devenit o a doua casă pentru mii de ucraineni care au fugit din calea războiului. În pofida barierei lingvistice, mulți dintre ei au reușit să-și găsească un loc de muncă în țara noastră.
Războiul din Ucraina a luat vieți, dar nu a distrus visuri. Gemenele Sofia și Zlata, campioane la patinaj artistic, au fugit din Odesa cu părinții la București
Gemenele Sofia și Zlata provin din Odesa și sunt campioane la patinaj artistic. De mai bine de un an, ele au lăsat în urmă bunicii, prietenii și s-au mutat cu părinții la București, pentru a fi în siguranță.
Săptămâna Verde: Un elev ar trebui să învețe despre sustenabilitate cu 17 lei pe an
100 de milioane de lei au fost alocați pentru săptămâna verde, pentru următorii doi ani, de cinci ori mai puțin decât anunțase inițial. Ministrul Mediului susține, însă, că bugetul nu a scăzut, ci a fost o eroare de valută atunci când a prezentat programul.