O nouă companie feroviară ar trebui să fie salvarea pentru transport de marfă pe calea ferată, Carpatica Feroviar. Căpușată în decursul timpului de contracte păguboase, indiferență și incompetență, CFR Marfă se apropie de finalul existenței ca societate.
Pe vremuri un oraș plin de oameni și de viață, Cugirul de acum e departe de ce a fost înainte de Revoluție. Pe aici trecea ceea ce era cunoscut atunci ca fiind cel mai lung tren de navetiști din Europa.
Cândva locul spre care se îndreptau toți în căutarea unui trai mai bun, Valea Jiului e doar o umbră a ce-a fost pe vremea când mineritul era în floare. Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Petroșani - sunt locurile de unde înainte de Revoluție se extrăgeau milioane de tone de cărbune.
După 19 ani de așteptare, circulația pe podul de la Grădiștea primește o nouă amânare. Dacă inițial autoritățile spuneau că în luna mai vom putea circula pe ruta directă Giurgiu - București, peste podul de la Grădiștea, acum momentul a fost amânat încă o dată pentru sfârșitul lunii iunie.
Promisiuni că lucrurile vor arăta mai bine au tot fost de-a lungul anilor, însă, în continuare, foarte multe dintre gările din România sunt aproape un pericol pentru călători. Iar de halte nu s-a mai atins nimeni de zeci de ani.
Aproximativ 56 de milioane de oameni sunt transportați anual de CFR Călători în diverse zone. Cifre cu care oficialii instituției se laudă. Însă condițiile din trenuri și din gări nu se schimbă. Mizerie, toalete improvizate, mirosuri care pur și simplu te împiedică să respiri.
Au început lucrările la cele mai lungi tuneluri feroviare făcute în România în ultimii 30 de ani. Este vorba despre o secțiune de 24 de kilometri din tronsonul Brașov-Sighișoara, pe care în acest moment trenurile circulă cu o viteză medie de sub 40 de kilometri pe oră.
Mergem astăzi în Vestul țării și urcăm în trenul care circulă pe cea mai veche linie ferată montană din România. Traseul feroviar, al doilea din Europa ca vechime, unește Anina de Oravița și are parte de un peisaj spectaculos.
De la Revoluție până acum, CFR a renunțat la aproape o sută de trasee, multe dintre ele în zone în care nu există prea multe alternative. Primii afectați au fost navetiștii, cei care depindeau de acele trenuri pentru a ajunge la muncă și apoi acasă.
Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al României a fost deschisă în 1854. 170 de ani mai târziu, sistemul feroviar din România pare încremenit în timp.
A fugit din calea războiului ca să își salveze familia. El și familia au plecat cu o mașină veche, Lada, iar până în România au făcut trei zile. Este povestea lui Mihailo, un ucrainean în vârstă de 37 de ani, care s-a stabilit la Brașov împreună cu soția și cele două fiice.
De aproape doi ani, România a devenit o a doua casă pentru mii de ucraineni care au fugit din calea războiului. În pofida barierei lingvistice, mulți dintre ei au reușit să-și găsească un loc de muncă în țara noastră.
Gemenele Sofia și Zlata provin din Odesa și sunt campioane la patinaj artistic. De mai bine de un an, ele au lăsat în urmă bunicii, prietenii și s-au mutat cu părinții la București, pentru a fi în siguranță.
100 de milioane de lei au fost alocați pentru săptămâna verde, pentru următorii doi ani, de cinci ori mai puțin decât anunțase inițial. Ministrul Mediului susține, însă, că bugetul nu a scăzut, ci a fost o eroare de valută atunci când a prezentat programul.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, producătorilor români li s-au pus la dispoziție multe oportunități. Printre acestea se numără și obținerea certificărilor europene pentru produsele alimentare tradiționale.
Campania GUSTĂ ROMÂNIA ajunge la Sibiu, acolo unde telemeaua făcută din laptele oilor din zonă a obținut și certificare europeană. Cât de lung și cât de greu e drumul de la stână până la raft?
Românii cumpără milioane de buchete de flori în fiecare an. O mare parte din acestea sunt însă decorate cu folii, celofan sau funde din plastic, care de cele mai multe ori, ajung la groapa de gunoi.
Cu multe dintre produsele noastre preferate, România se așază și la masa europeană. Mai exact, cu acele produse care au primit recunoaștere europeană prin cele trei etichete Indicație Geografică Protejată, Denumire de Origine Protejată și Specialitate Tradițională Garantată.
România este ultima țară din Uniunea Europeană, când vine vorba de reciclare. Doar 11% dintre deșeuri ajung să fie reciclate, restul ajung la groapa de gunoi. România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro.
Telemeaua de Ibănești este produsă din laptele vacilor crescute pe Valea Gurghiului în județul Mureș, fără pic de sare adăugată, probabil unul dintre cele mai cunoscute produse lactate din țară. Urmăriți modul în care este realizată într-un nou episod din campania Euronews: Gustă România!
De multe ori privim spre alte țări pentru a ne imagina cum ar putea să fie și la noi. Fie că vorbim de infrastructură, economie sau chiar și reciclare. Astăzi privim spre Germania, o țară care se află pe primul loc în clasamentele Europene când vine vorba de cât și cum reciclează.
Mașini de spălat, frigidere, aparate de cafea sau telefoane. Pe toate le înlocuim în medie o dată la patru ani, conform datelor Parlamentului European. Și asta nu doar pentru că apar modele noi în fiecare an, ci și pentru că multe dintre ele se strică mai repede decât ne-am aștepta.
Salamul de Sibiu a fost cel de-al doilea produs românesc recunoscut la nivel european, după magiunul de Topoloveni. A obținut eticheta cu Indicație Geografică Protejată în februarie 2016. Istoria sa se scrie, însă, în țara noastră, de mai bine de un veac.
În România se construiește pe bandă rulantă, iar ce rămâne în urmă nu sunt doar clădirile înalte, ci și molozul. Aproape 40% din totalul de gunoaie pe care europenii le generează anual provin din construcții.
