Sunt deja trei luni de când campania „Pescuitul, în coadă de pește” vă arată starea în care a ajuns această activitate în România, fie că e vorba de pescuitul industrial sau de cel individual. V-am arătat cum pescarii de la Marea Neagră se plâng de lipsa investițiilor sau a oricărui tip de ajutor din partea autorităților.
În partea cealaltă de țară, în zona Moldovei, pescarii au fost loviți și de vreme. Seceta a dus la dispariția a hectare întregi de apă, iar temperaturile exagerate au ucis sute de tone de pești. În tot acest timp, am adus autoritățile la televizor și am cerut explicații și soluții.
Urmăriți acum cele mai importante momente din campania „Pescuitul, în coadă de pește”, realizată de jurnalistele Euronews Diana Sobaru și Carmen Ciocan.
Pescuitul, în coadă de pește
La malul mării, munca începe de la prima oră a dimineții.
Reporter: „E bună captura?"
Pescar: „Este, este.”
Reporter: „Ce ați prins?”
Pescar: „Chefal”.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: „M-am echipat și eu, am cizme din cauciuc, o să mergem cu barca aceea. Haideți să vedem ce găsim!”.
Pe mare, pescarii știu că viața pe care o duc nu e pentru oricine.
Pescar: ”Măi, să faci ce îți place, că dacă nu faci ce-ți place... Aia e, că dacă nu ți-ar plăcea, n-ai sta aici nici două zile”.
În 2023, cantitatea de pește capturat din Mare a fost cea mai mică din ultimii patru ani.
Laurențiu Mirea, președintele Federației Organizațiilor de Pescari de la Marea Neagră: „Suntem ca un bolnav resuscitat, trăim de pe o zi pe alta și nu știm unde este viitorul. Acum patru ani realizam 12 mii de tone. Anul trecut am făcut trei mii de tone. Dacă o ținem în ritmul ăsta, o să vedem pescarii români la Marea Neagră în poze, în filmări și în materiale artistice”.
Nu e mai bine nici când vine vorba de pescuitul de apă dulce. În Nord-Estul țării, oamenii au ajuns să numere mai degrabă pagubele decât profitul.
Costel Baltă, administrator pescărie din Botoșani: „În perioada de toamna-iarnă o zi normală de lucru însemna o mie - 1200 de kilograme de pește la zi vânzare. Iar acum o mie de kilograme nu o vând nici la Buna Vestire la un loc cu Floriile”.
Cătălin Platon, președintele ROMFISH România, Asociația fermierilor piscicoli din România: „Cea mai importantă zonă de acvacultură a României este regiunea Nord-Est, care produce în jur de 35 la sută din producția națională, urmată de zona de Sud, unde sunt ferme vechi”.
Gheorghe Nistor, inginer piscicol: „Dacă politicile vor fi în continuare identice cu cele pe care le trăim, s-ar putea să trecem și noi să facem agricultură pe fundul iazurilor”.
Diadem Atodiresei, inginer piscicol: „Avem o concurență de la colegii noștri din Ungaria și din Bulgaria, în special, care, spre deosebire de noi, sunt foarte mult ajutați de către guvernul ungur și guvernul bulgar”.
Dacă alții primesc ajutor, la noi pescarii se plâng de lipsa infrastructurii, mai ales la malul Mării.
Dan Gheorghe Giurgiu, pescar: ”Nu vedeți unde stăm?! Nu vedeți unde stăm?! Suntem mai rău ca în Evul Mediu, ce să faci?! Uitați-vă și dumneavoastră, nu avem pontoane, nu avem nimic, nimic, nimic. Când a fost vântul astă-toamnă, a rupt tot, tot, tot. Nu avem nimic, nu ne ajută nimeni. Nimeni”.
Flota de pescuit este aproape inexistentă, iar micii pescari, pe cale de dispariție. Cele 27 de pescadoare care mai există sunt toate private, statul nu are nimic. Iar anul trecut mai erau înregistrați oficial 484 de pescari și 114 scafandri la Marea Neagră.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: „De zece ani se chinuie Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură să construiască aici, în apropierea Portului Midia, un port pescăresc. Aici ar fi trebuit să fie adăpostite cele 27 de pescadoare rămase în flota de pescuit. Până acum însă nu s-a construit nimic”.
Laurențiu Mirea, președintele Federației Organizațiilor de Pescari de la Marea Neagră: „De ce nu s-a facut până acum? Pentru că, în România, tot ce se construiește se construiește greu și lent”.
Atunci când au fost bani, gestionarea lor s-a făcut prost, iar proiecte prezentate ca fiind salvatoare au ajuns să fie un eșec de proporții. Este exact ceea ce s-a întâmplat cu Bursa de Pește din Tulcea și Piața de Pește din Năvodari.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: „Un milion și 500 de mii de euro a costat investiția în Piața de Pește de aici, de la Năvodari. Locul, însă, din nefericire, pare părăsit. Am dat un tur în jurul acestei clădiri, nu am găsit pe nimeni. Încercăm aici, la birouri, să vedem dacă este cineva, deși sunt două scaune puse chiar aici, în ușă, semn că nu a mai trecut nimeni pe aici de mult timp. Doar niște afișe...”.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: „Cinci milioane de euro a costat investiția în Bursa de Pește de aici, din Tulcea, care, deși a fost inaungurată cu fast în anul 2019, practic nu a funcționat niciodată. Acum, aici își au sediul Biroul Rutier din Tulcea, dar și serviciul regional al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură”.
Iar ce n-au stricat autoritățile a distrus vremea.
Carmen Ciocan, jurnalist Euronews: „Stufăriș sau pământ uscat. Atât a rămas în locul în care ar fi trebuit să crească pești. Sute de hectare de luciu de apă au secat din cauza secetei severe din ultimii ani, secetă care s-a acutizat în 2024 și care a afectat grav Nord-Estul Moldovei”.
Diadem Atodiresei, inginer piscicol: „În acumularea piscicolă Doroșcani, sau mai bine zis în iazul Doroșcani, unde mă aflu eu, trebuia să am apa până la brâu, adică un metru de apă. Trebuia să fiu acum în apă. Din păcate, nu a mai fost apă aici nici anul trecut, nici acum doi ani”.
În celălalt capăt de țară, oamenii care au trăit toată viața din pescuit se văd nevoiți acum să se uite la bărcile goale, în timp ce turiștii mănâncă la cherhanale pește din import.
Valodea Hondrad, pescar: „Când e pește e puțin mai bine, când nu e, atunci e mai tragic.”
Reporter: „Și este sau nu este? Sunt mai multe zile în care este sau în care nu este?"
Valodea Hondrad, pescar: „Sunt mai multe zile când nu prea este. Au fost și căldurile astea mari, apa a mai scăzut și nici pește nu prea mai e, sunt cantități mici”.
Ștefan Unguru, pescar: ”Canalele, vedeți cum arată? Nimeni nu le sapă, peștele pe unde să mai vină și el, săracu?!”
Planuri și promisiuni există, ca întotdeauna. Când se va schimba totuși situația cu adevărat, nimeni nu știe să spună.
Bogdan Bulete, Guvernatorul Rezervației Biosfera Delta Dunării: „ARBDD are depuse, ca și titluri de proiecte în noua sesiune de finanțare prin programul de dezvoltare durabilă, trei proiecte de continuare a decolmatărilor în complexele lacustre din Delta Dunării, în jurul valorii de 30 de milioane de euro”.
Pe de altă parte, România nu stă bine nici în ceea ce privește legislația în domeniul acvaculturii. Legea la care s-a lucrat ani în șir a fost declarată neconstituțională în urmă cu câteva săptămâni, astfel că acum autoritățile spun că vor căuta alte soluții pentru ca pescuitul în România să redevină o afacere de succes.
Reporteri: Diana Sobaru/Carmen Ciocan
Editor montaj: Cosmin Buță
Editor: Amalia Dascălu
