România mai adaugă un produs pe lista celor cu certificare de calitate la nivelul Uniunii Europene.
Sardeluța marinată potrivit tradiției din România e recunoscută acum ca Specialitate Tradițională Garantată, devenind astfel al 14-lea produs românesc atestat la nivel european. E multă muncă în procesul de fabricație, dar pentru oamenii din Dobrogea e mai mult decât atât. Recunoașterea europeană vine astfel să certifice faptul că produsul este o carte de vizită a locului.
Șprotul este materia primă
Materia primă pentru produsul recunoscut acum la nivel european e șprotul, un pește mic, provenit din Marea Neagră. Procesul de fabricație a trecut prin mai multe modificări de-a lungul timpului.
Georgiana Dascălu, managerul unei fabrici de procesare pește din Tulcea: ”Toata operațiunea asta se făcea manual, de către oameni. Pentru că suntem la un alt nivel și ne dorim un produs de calitate, am investit într-o mașină de decapitat-eviscerat tocmai pentru a ușura munca”.
Procesul de marinare se desfășoară după rețete tradiționale
După ce s-a terminat partea de curățare, peștele trebuie marinat. Însă asta nu se face oricum.
Georgiana Dascălu, managerul unei fabrici de procesare pește din Tulcea: ”Deosebit este faptul că procesul de marinare se desfășoară după rețete tradiționale, se marinează fără aditivi chimici, doar cu oțet, vin, apă și un mix de condimente”.
Sardeluța marinată e un produs extrem de căutat, astfel că nu prea e timp de stat degeaba în fabrica din Tulcea.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: ”Zilnic, în această fabrică, sunt procesate aproximativ 5-600 de kilograme de sardeluțe. După ce trec prin procesul de marinare, acestea sunt puse în caserole, însă nu oricum. Fiecare caserolă este umplută manual, adică peștisor cu peștișor. De aici, spre magazine ajung zilnic aproximativ 4000 - 5000 de astfel de cutii”.
”Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România”
La momentul depunerii documentației pentru obținerea certificării europene, Bulgaria s-a opus oficial păstrării formulei ”Sardeluță marinată”. Comisia Europeană a admis această opoziție, dar a aprobat dosarul înaintat de România cu varianta de nume ”Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România”.
Dan Buhai, director fabrică de procesare: ”Odată realizate aceste certificări, tu întărești tradiția pe rețetele respective și pe produsele respective. Creezi oarecum o zestre a zonei și crește reputația zonei și a produselor. După cum știți, România nu stă foarte bine ca număr de produse, de aceea noi, în continuare, vrem să certificăm produsele din zona noastră, din specificul nostru deltaic”.
În plus, dosarul de acreditare a fost plin cu dovezi care au venit în sprijinul cererilor făcute de partea română.
Tiberiu Cazacioc, consultant în obținerea acreditărilor europene: ”Am găsit dovezi de documentare și pentru sardeluță, și pentru batog și am susținut tot timpul faptul că sunt produse specifice care țin de județul Tulcea, de comunitatea locală și tradițiile locale. Dovezile istorice sunt că prelucrarea peștelui pentru a obține avantaje economice e din secolele 15-16, durează foarte mult. Adică a fost normal ca de acolo să erupă un portofoliu de aperitive din pește care să fie validate de Comisia Europeană ca fiind specifice și legate de regiune”.
România are 11 prodise cu Indicații Geografice Protejate
În momentul de față, România are 11 produse cu Indicații Geografice Protejate, printre care magiunul de Topoloveni sau cașcavalul de Săveni, un produs cu Denumire de Origine Protejată, adică telemeaua de Ibănești, și două produse certificate european ca Specialitate Tradițională Garantată, aici fiind salata tradițională cu icre de crap și, de acum, și sardeluța marinată potrivit tradiției din România. Își așteaptă certificarea europeană și Batogul deltaic de sturion, Babicul de Buzău și Cârnații din topor din Vâlcea.
