Săraci, abandonați de autorități și fără perspectiva unui viitor mai luminos, pescarii din Delta Dunării dispar încet, dar sigur. Au mai rămas puțin peste o mie înregistrați oficial, iar numărul lor scade de la an la an. Pescuitul nu le mai oferă siguranța zilei de mâine, iar mulți dintre ei au luat drumul străinătății pentru câștiguri măcar decente. Cei rămași acasă trăiesc la limita subzistenței fără să știe ce le aduce ziua de mâine. Urmăriți un nou reportaj din campania Euronews ”Pescuitul, în coadă de pește”.
Pescarii din Delta Dunării spun că nu mai pot trăi doar din pescuit
E o nouă zi în Jurilocva, iar pescarii o încep cu zâmbetul pe buze și cu speranța că va fi una productivă.
Diana Sobaru, jurnalistă Euronews: ”Treaba în Deltă începe dis de dimineață, chiar la răsărit, când pescarii ies pe canale pentru a putea verifica plasele lăsate cu o seară înainte”.
E cel mai importat moment al zilei. În funcție de cum arată plasele, oamenii știu dacă vor avea ce pune pe masă la final. Nea Fane Unguru e printre cei vechi pescari din zonă și, de peste 40 de ani, pentru el fiecare dimineață începe la fel. Se amuză când povestește că motorul de pe barca e de-o vârstă cu el. Atât timp cât nu îl lasă în mijlocul apei, e mulțumit. Îi piere zâmbetul când ajungem la prima plasă. Doi somni și câteva bucăți de plătică. E însoțit de Valodea, prietenul lui de o viață, și el pescar de când se știe.
Discuție reporter – pescar:
”Ia, uite.
Doi elefanți.
Așa le zice?
Eee, așa le-am zis eu acum, așa mi-a venit în minte.
Nu sunt prea mari, dar sunt buni, nu?
Da...”
Au învățat să să se mulțumească cu puțin și iau totul așa cum e, cu zile bune și zile mai puțin bune. Aruncă înapoi în baltă peștele mic. Ar fi o risipă să nu-l lase să crească, mai ales că nu se fac acțiuni de repopulare a canalelor din Deltă. După câteva sondări, renunță să mai verifice plasele și se apucă de montat altele noi.
Valodea Hondrad, pescar:
”Când e pește e puțin mai bine, când nu e, atunci e mai tragic”.
Reporter: Și este sau nu este? Sunt mai multe zile în care este sau în care nu este?
”Sunt mai multe zile când nu prea este, au fost și căldurile astea mari, apa a mai scăzut și nici pește nu prea mai e, cantități mici”.
Tot mai puțini pescari de meserie în Delta Dunării
Din aproape 500 de pescari, câți erau în urmă cu 30 de ani, în Jurilovca abia au mai rămas 40. Pentru nea Fane, imaginea vremurilor de demult e încă vie, dar e conștient că nimic nu va mai fi la fel, iar pescarii din Deltă ar putea să dispară de tot într-un viitor nu prea îndepărtat.
Discuție reporter – Ștefan Unguru, pescar:
”Canalele, vedeți cum arată? Nimeni nu le sapă, peștele pe unde să mai vină și el, săracu?!
S-au colmatat.
Sigur. În partea aia, la Merișoru, Mustaca, care făcea legătura cu Dunărea. E greu, nu știu cât o să mai reziste, tineri nu mai vin. Înainte era un fel de tradiție, mai veneau și tineri, acum toți au plecat prin Scoția, Irlanda.
Ce fac acolo?
Pescuiesc, în două luni vin cu șase mii de euro, patru mii de euro. Pescarii noștri, care au fost aici. Până în '89 au fost 13 brigăzi, faceți socoteala, ori 16 pescari, eram vreo 400 și. Era tâmplărie acolo, se făceau bărci, era atelier mecanic, 40 sau 50 de nave”.
Acum, în micul adăpost improvizat pe malul canalului, au mai rămas doar câteva bărci. Într-una dintre ele îl găsim pe Ștefan, și el pescar cu vechime la Jurilovca. Aproape că numără captura pe degete, dar e mulțumit. A avut și zile mai rele.
Discuție reporter – pescar:
”Ce aveți aici?
Producția de azi, în timp de 3-4 zile, avem un crap, caras, niște babușcă”.
Se întoarce acasă cu speranța că mâine va fi o zi mai bună. Pe același drum, pe biciclete, pleacă spre casele lor și Valodea cu Nea Fane’. Acasă îl așteaptă soția, și ea, fiică de pescar.
”Cumpărau case, pentru că și tata a fost pescar. Am locuit la bloc, eu m-am născut la bloc, dar și-a permis să cumpere o casă, să locuiască și până în prezent în ea, pe când noi în ziua de azi, greu, foarte greu”.
Femeia s-a obișnuit și ea cu traiul de azi pe mâine, așa că a învățat să vadă o zi cu pește în farfurie ca o zi bună.
”Pe ziua de azi ne-am câștigat pâinea, pe ziua de astăzi avem ce mânca, avem ce prăji”.
”Și, uite așa, viața de pescar, loterie”.
O loterie la care pescarii din Delta Dunării încă mai joacă, chiar dacă, de cele mai multe ori, nu-și scot nici banii pe bilet.
Discuție reporter – pescar:
”E bună captura?
Slăbuț, dar merge, față de alte zile e bine.
Ce aveți în barcă?
Șalău, plăticuță.
V-ați scos pâinea și pe azi.
Eee, eu zic că am scos benzina, cam așa. Până la pâine mai durează, data viitoare poate”.
În astfel de zile, capturile bogate din alte vremuri sunt, pentru mulți, doar povești pescărești.
”Pe zi, se aduceau 30-40-50- de tone de pește pe zi. 106 tone cel mai mult s-a adus într-o zi și a doua zi nu mai era nimic.
Luam câte 20 de mii, 25 de mii”.
Există proiecte pentru decolmatarea canalelor din Delta Dunării
S-a ajuns aici după decenii de nepăsare, iar, în lipsa investițiilor, viitorul nu sună bine deloc. Canalele nu au mai fost decolmatate de zeci de ani, iar resursa de pește se tot împuținează, fără repopulări.
Cătălin Balaban, președintele Asociației pescarilor Golovița: ”Nefăcându-se aceste lucrări de decolmatare, nu au mai fost asigurate acele rute de migrație și atunci vedem că în anumite zone apare pește, în altele nu, trebuie intervenit cât mai rapid. Solicităm cumva sprijinul și reprezentanților din instituțiile de stat prin care să vină să ne asigure prin alocarea unor fonduri, prin alocarea unor subvenții. Adică, trebuie să găsim sprijin. Este singura activitate care nu a primit sprijin, toți ceilalți, fermierii, agricultorii primesc subvenții, noi nu primim nimic”.
Autoritățile susțin că au un plan de resuscitare a pescuitului din Deltă, însă nu se știe când va fi pus în aplicare.
Bogdan Bulete, Guvernatorul Rezervației Biosfera Delta Dunării: ”Anul trecut, prin cele trei proiecte implementate cu fonduri europene, Administrația Rezervației Biosfera Deltei Dunării a reușit să decolmateze în jur de 150 de kilometri de canale, în principal, și lacuri, în secundar. Iar ca și viziune, ARBDD are depuse ca și titluri de proiecte în noua sesiune de finanțare prin programul de dezvoltare durabilă un număr de trei proiecte de continuare a decolmatărilor în complexele lacustre din Delta Dunării, în jurul valorii de 30 de milioane de euro. Rețeaua hidrografică din Deltă, să fac o estimare, cea care trebuie și poate fi decolmatată cred că se estimează în jur la trei mii de kilometri de lacuri și canale”.
Deocamdată, însă, cea mai mare parte din peștele consumat de români vine de la alții, iar pescarii noștri asistă neputincioși la moartea unei industrii care dă frâu liber importurilor, în timp ce oamenii Deltei, înconjurați de ape, sunt condamnați la sărăcie.
Reporter: Diana Sobaru
Editor montaj: Cosmin Buță
Editor: Amalia Dascălu
