Secetă, păsări și lipsă de specialiști. Sunt principalele probleme cu care se confruntă cei din piscicultură, un domeniu și așa aproape abandonat în România. Sute de hectare de luciu de apă au secat în ultimii ani, iar acolo unde a mai rămas niște apă pierderile sunt mari din cauza păsărilor care se hrănesc cu pește. Un cormoran, de exemplu, poate mânca un kilogram de pește pe zi. Una dintre cele mai afectate zone din țară este Moldova, o regiune extrem de importantă pentru producția de pește la nivel național.
Carmen Ciocan, jurnalist Euronews: "Stufăriș sau pământ uscat. Atât a rămas în locul în care ar fi trebuit să crească pești. Sute de hectare de luciu de apă au secat din cauza secetei severe din ultimii ani, secetă care s-a acutizat în 2024 și care a afectat grav Nord-Estul Moldovei".
Ferma piscicolă din Larga Jijia, Iași, are, în teorie, 1.200 de hectare de luciu de apă. În practică, seceta a mușcat sute de hectare din suprafața totală.
Radu Huian, administrator complex piscicol: ”La ora actuală cred că mai avem vreo 800. Iar după luna august, bănuiesc că vom mai avea un minus de 270 de hectare. Vom ajunge la vreo 500.”
În ciuda ploilor răzlețe, seceta din ultimii ani a uscat zone în care, în mod normal, ar fi trebuit să fie pești.
Reporter: ”Unde suntem noi acum ar fi trebuit să fie apă. Ar fi trebuit să stăm în apă, nu?”
Radu Huian, administrator complex piscicol: ”Ar trebui să stăm în apă până la genunchi. Peștele este retras în zonă mai adâncă a heleșteului.”
Care sunt condițiile optime ale apei pentru ca peștii să aibă un mediu propice dezvoltării
Carmen Ciocan, jurnalist Euronews: "Pentru a crește în condiții normale, peștii au nevoie ca adâncimea apei să aibă cel puțin un metru și jumătate. În spatele meu este un heleșteu care se întinde pe 275 de hectare. Acesta a secat aproape în totalitate. Doar cinci la sută din suprafață mai este acoperită cu apă, iar acolo adâncimea este de aproximativ 10 centimetri".
Radu Huian, administrator complex piscicol: ”O zonă care ar fi trebuit să fie înconjurată de apă. După cum vedeți, toată partea asta a secat din cauza secetei profunde din ultimii ani. Noi avem nevoie pentru această suprafață de aproximativ trei milioane metri cubi de apă. Barajul nu ne mai dă apă. De doi ani de zile nu ne mai dă apă. Au și ei motivele lor că am înțeles că este afectat foarte tare de secetă. Râul Jijia...de la râu a devenit pârâu. Nu putem să extragem apă din Jijia, dar în continuare plătim taxele.”
Cătălin Platon, președintele ROMFISH România, Asociația fermierilor piscicoli din România: ”Accesul la resursele de apă pentru acvacultură sunt din ce în ce mai restricționate. În Croația, din fonduri europene, cei de la Apele croate au reușit să facă 12 proiecte de aducțiuni de apă pe văile care erau afectate de secetă pentru a sprijini acvacultura.”
Radu Huian a preluat ferma de la tatăl său, care a administrat-o 40 de ani. Dacă în 1984 aici se produceau o mie de tone de pești, acum producția este de 300 de tone. Dincolo de secetă, în zona cunoscută ca Delta Moldovei, pescarii se luptă acum și cu păsările care se hrănesc cu pește.
Radu Huian, administrator complex piscicol: ”Deltă pentru că avem foarte multe păsări. Avem aceeași priveliște ca în Deltă. Suntem în Sit natura 2000. Este foarte frumos. Sună foarte frumos, dar fără un ajutor de la statul român nu putem crește păsările. Noi vrem să creștem pește. Dacă nu mai creștem pește și păsările o să dispară și acest Sit natura se va distruge. Natura lucrează. Vă dați seama toate zonele unde lipsește apa vor fi invadate de stuf.”
În apa din această fermă crește crap, caras, novac, sânger, știucă, somn și puțin șalău. Oamenii se gândesc însă mai degrabă la pagube.
Radu Huian, administrator complex piscicol: ”Bănuiesc că până la sfârșitul anului producția va scădea cu până la 50 la sută. Și din cauza păsărilor și din cauza secetei.”
Iași, Botoșani și Vaslui, printre cele mai afectate județe
Diadem Atodiresei, administrator fermă piscicolă: ”Acumularea piscicolă Doroșcani sau mai bine zis iazul Doroșcani, unde mă aflu eu trebuia sa fie apa până la brâu. Adică un metru de apă. Trebuia să fiu acum în apă. Din păcate, nu a mai fost apa aici nici anul trecut, nici acum doi ani.”
Gheorghe Nistor, administrator fermă piscicolă: ”Peste 15% din suprafață este pe uscat. Lipsa de apă este acută. Și dacă politicile vor fi în continuare identice cu cele pe care le trăim acum, s-ar putea să trecem sa facem agricultură pe fundul iazurilor. Dacă seceta va continua, dacă sprijin nu vom avea. Altă soluție nu văd.”
Diadem Atodiresei, administrator fermă piscicolă: ”Aici ne aflăm pe acumularea Calul Alb, brațul Alexandrescu. Așa este denumirea populară. E o suprafață de aproximativ 50 de hectare care de două sezoane nu a mai avut apă din cauza secetei prelungite. După cum vedeți, este invadată de vegetație, iar pentru a putea desfășura activitate productivă adică să practici acvacultură vă dați seama că o să trebuiască și investiții pe măsură.”
Cătălin Platon, președintele ROMFISH România, Asociația fermierilor piscicoli din România: ”De exemplu, pentru 2023 avem o scădere a producției de 300 de tone. Cam 10-15%. Pentru că în România nu s-a înțeles că apa pentru pește este un mediu de viață. Peștele nu consumă apa, ci el trăiește în apă.
Un cerc vicios pentru piscicultori. Nivelul scăzut de apă face ca peștele să fie o pradă sigură pentru cormorani.
Gheorghe Nistor, administrator fermă piscicolă: ”Pot spune că noi pierdem peste 30% din producție cu aceste păsări. Pe acumularea Doroșcani și pepinieră avem, într-o zi normală, cel puțin 7-800 de bucăți, dacă nu o mie de bucăți de cormorani. Înmulțiți cu un singur kilogram de pește pe zi să vedeți cam ce pierdere pe zi înregistrăm.”
Radu Huian, administrator complex piscicol: ”Nu avem cum să ne luptăm cu ei pentru că sunt o specie protejată. Mai curând au apărut și pelicanii. Ăia mănâncă și peștele mai mare și mănâncă și ziua și noaptea. Sunt foarte frumoși față de cormorani, dar ne aduc și pagube majore.”
Canicula extremă din luna iulie a adâncit drama pescarilor
Radu Huian, administrator complex piscicol: ”Pierdeam trei centimetri pe zi de apă. Apa era fierbinte. Peștele murea. În permanență am scos peștele mort. Și casarea lui costă.”
Diadem Atodiresei, administrator fermă piscicolă: ”Lucrez în domeniu. Tatăl meu a lucrat în domeniu. M-am născut pe malul iazului. Nu s-au întâlnit asemenea. 32 în Nordul Moldovei. 32,8 grade în apă nu au fost niciodată înregistrate. Sunt recorduri.”
Temperatura optimă pentru pești în apă este între 24 și 26 de grade. De la 27 de grade peștii nu mai pot mânca.
Diadem Atodiresei, administrator fermă piscicolă: ”Ca să ne revenim cât de cât, măcar, ar trebui o ploaie sau într-o lună, cel puțin, ar trebui o ploaie de 100 de litri pe metru pătrat.
Reporter: ”Când a fost asta ultima dată?”
Diadem Atodiresei, administrator fermă piscicolă: ”A fost în 2010 au fost 200 în două zile. A fost ditamai viitura.”
Iar la toate problemele cu care se confruntă piscicultura la noi se mai adaugă una. Nu mai sunt specialiști în domeniu.
Benone Păsărin, Universitatea Științele Vieții Iași: ”Domeniul nu pare a fi atrăgător. Domeniul este într-un silenzio stampa de foarte mulți ani. Nu se înțelege ca acvacultura este o știință și că trebuie oameni pregătiți. La ora actuală penuria este foarte mare atât de ingineri, nici Galațiul, nici Iașiul nu mai produce numărul de ingineri necesari.”
La Iași, ultima grupă de studenți a fost formată în urmă cu trei ani. Iar în 2024, niciunul dintre candidații care au depus dosarul pentru admitere nu a bifat că ar fi interesat să facă piscicultură din anul doi.
Reporter: Carmen Ciocan
Editor montaj: Cosmin Buță
Editor: Amalia Dascălu
