20 de locomotive vechi de peste 50 de ani vor fi transformate în așa fel încât își vor putea relua activitatea. În locul propulsiei clasice cu motorină, vor fi echipate cu baterii și astfel vor fi mai puțin poluante. Locomotivele sunt parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR, iar dacă sistemul se va dovedi eficient, vor fi transformate mai multe. Deocamdată, sistemul pe baterii va fi pus pe locomotivele folosite la manevre în depouri. Urmăriți un nou episod din campania Euronews ”România pierde trenul”.
CFR va avea locomotive pe baterii. Următorul episod al campaniei Euronews ”România pierde trenul”
Cristian Popa, jurnalist Euronews: ”În mod normal, locomotiva asta ar fi ajuns la fier vechi. 70 de tone ar fi însemnat ceva bani. Doar că, cu puțină inteligență și cu tehnologie din viitor, locomotiva se poate transforma într-o locomotivă total nepoluantă, într-o locomotivă pe baterii”.
Suntem în Constanța, unde o companie privată a brevetat un sistem care transformă locomotive fabricate în anii 70.
Alex Străinu, director companie de reparații feroviare: ”Locomotiva aceasta este o locomotivă pe care am salvat-o de la tăiere. Am cumpărat-o de la o societate care o cumpărase la rândul ei pentru a o valorifica ca deșeu. Adică urma să o taie, să o dezmembreze. Cumpărând-o noi, îi mai dăm o viață, îi mai dăm o șansă”.
Sistemul vechi de propulsie e scos din structura inițială și înlocuit cu unul nou, electric, pe bază de baterii.
Marcel Barbu, director executiv companie de reparații feroviare: ”Am brevetat această locomotivă cu acționare electrică. OSIM ne-a confirmat că nu mai există o astfel de locomotivă și ne-au dat brevetul de invenție”.
De acest brevet beneficiază acum și CFR, care va începe să transforme astfel de locomotive la o fabrică din Brașov.
Marcel Barbu, director executiv companie de reparații feroviare: ”L-am cedat, să spunem așa, l-am oferit celor de la CFR Călători, care, la momentul ăsta, produc cele 20 de locomotive finanțate prin PNRR în baza contractului-licență a brevetului nostru. Se produc la Brașov, noi le acordăm sprijin și consultanță absolut gratuit”.
Ștefan Roșeanu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară: ”Este unul dintre proiectele care au fost incluse în PNRR, să avem transformate locomotivele de manevră din tracțiune diesel în tracțiune pe baterii. Costurile sunt în jur de 500 de mii de euro per locomotivă. Avantajul imens pe care îl are atât pentru calea ferată, cât și pentru cei care locuiesc în apropierea depourilor este faptul că dispare consumul de motorină, ceea ce se traduce prin economii financiare”.
Cristian Popa, jurnalist Euronews: ”Intrăm în atelierele de aici, de la Brașov, de reparații vagoane și locomotive. Și cum intrăm în atelier vedem osii, roți, carcase, motoare, locomotive care sunt într-o fază de reparație, iar aici, zona unde se lucrează la noul proiect finanțat prin bani din PNRR, vechile locomotive, care ar trebui, într-o perioadă de două luni, să iasă din această fabrică, să dispară acel coș cu fum și să vedem că, în momentul în care iese, nu se mai aude niciun fel de zgomot”.
Locomotivele astfel transformate vor fi folosite pentru manevrele din depouri. Viteza de deplasare va fi de cel mult 30 de kilometri pe oră, iar în funcție de greutatea sarcinii pe care o tractează, pot avea autonomie între 6 și 12 ore.
Cristian Popa, jurnalist Euronews: ”Vechea locomotivă LDH, care a făcut istorie pe căile ferate din România, dar care a ajuns la apus. Se poate observa că peste tot e un strat gros de ulei, de combustibil, semn că a cedat în foarte multe rânduri. În noua revitalizare a locomotivei, în loc să ajungă la fier vechi, ajunge în cele din urmă din nou la treaba pentru care a fost concepută, cea de a tracta vagoane”.
La Constanța s-au modificat astfel de locomotive, așa că oamenii știu deja cum decurge planul. Primul lucru care trebuie făcut: inspecția structurii vechi.
Discuție reporter – muncitori:
”Hai să vedem ce avem de desfăcut! Motorul trebuie dat jos, pompa de transfer, absolut tot ce e aici trebuie decopertat. Instalația combustibil aer. Acolo, tot ce este sub pupitru, absolut tot se dă jos. Se va ridica un pic capota. Să avem loc să băgăm acumulatorii și cablurile electrice”.
Cu fiecare motor vechi îndepărtat, pentru ceferiști parcă pleacă și o bucățică de istorie.
Marian Popa, angajat: ”Mă doare sufletul, Georgel, asta are 50 de ani, de acuma trecem pe electric, nu există, mă doare, nu pot! Acum o să fie ăsta piese de schimb la unele motoare”.
Cristian Popa, jurnalist Euronews: ”Ăsta este vechiul motor de pe locomotivă, cine știe câte sute de mii de kilometri, câtă marfă o fi cărat, dar a ajuns la finalul vieții sale. Nu este singurul. În general, te-ai fi gândit că și locomotivele se vor duce pe același traseu, dar lucrurile sunt total diferite, cel puțin aici, în Constanța, unde vechea locomotivă, așa cum o știm, așa cum am văzut-o în atâtea rânduri, în loc să ajungă la fier vechi, primește o viață nouă”.
Dar e mai mult decât o simplă înlocuire a sistemului de propulsie, în condițiile în care cel vechi are câteva tone, iar locomotiva trebuie să păstreze greutatea. S-a găsit o soluție și pentru asta.
Iulian Clinciu, angajat: ”Brame pentru înlocuit, pentru balastarea la locomotivă, trebuie să fie și pentru tonajul locomotivei în sarcină”.
În plus, componentele noi ocupă mai puțin loc, așa că tehnologia de ultimă generație lasă și spații libere în locomotivă.
Discuție reporter – Anton Ionel Sorin, director reparații:
”Ați înlocuit un motor termic diesel. Câte tone avea?
În jur de 12 tone, cu cabluri, cu brame. Locomotiva este, dintr-un tampon în altul, balastată astfel încât să revină la greutatea pe care a avut-o inițial. Pentru că am dat jos de pe ea toate echipamentele termice, inclusiv motorul diesel, am dat jos electromotoarele, auxiliarele, compresorul vechi, acum avem un compresor nou, am dat jos pompele de transfer, transmisia veche, reductorul vechi. Aveau și ele 4-5 tone”.
În compartimentul pentru baterii temperatura trebuie să fie constantă, pentru ca acestea să aibă o durată de viață mai mare.
Discuție reporter - Alex Străinu, director companie de reparații feroviare:
”Hai să-ți arăt compartimentul de baterii. Ți-l arăt așa, un pic, de la intrare, fiindcă înăuntru e tensiune foarte mare. Ca idee, sunt mai multe pack-uri. Putem să și intrăm, doar trebuie să avem foarte mare grijă.
E pericol?
Poate fi pericol. Acum nu, că este curentul dat jos. Sunt 16 pack-uri a câte 16 acumulatori fiecare. Astea toate asigură energia pentru a alimenta motorul electric”.
După ce toate componentele au fost montate, este timpul să vedem dacă locomotiva funcționează.
Discuție reporter – Anton Ionel Sorin, director reparații:
”Poftim!
Pot să încerc? În ce direcție?
Acum este pe 0. Acesta este controlorul, e maxim, e 0. Ăsta este invertorul, dai înapoi. Trebuie să mergem înainte. În poziția 0, apasă pe el și dă-l pe 0. Și apoi, înainte. Acum dai pe ăsta, pe mers, treapta întâi și împinge ”slăbire”. S înseamnă slăbire frână. Și ține până scade de aici. Ține-l înainte. Ține-l de tot. Vezi că aici e un buton pe care nu trebuie să-l apeși. Și mai dă-i impuls de aici. Cu amândouă mâinile. Dă-i impuls înainte!
Nu pot să cred, chiar merge. Dăm drumul! Nu știu care e frâna.
Gata, s-a oprit. N-ai ajuns în vagoane.
N-am ajuns, nu.
E foarte bine.
Cred că am o nouă șansă. E absolut senzațională. Dacă te-ai jucat un pic cu jocuri acasă, ești foarte familiarizat cu joystick-urile.
În momentul în care o să putem să punem și telecomanda în funcțiune vă chemăm să vedeți senzația când o locomotivă se va comporta ca o jucărie. Când pleacă locomotiva de lângă tine, tu stai pe loc și ea se duce”.
Cele 20 de locomotive pe care CFR vrea să schimbe sistemul de propulsie trebuie să fie funcționale până în vara anului 2026, conform proiectului. Dacă sistemul se va dovedi eficient, alte 20 de locomotive ar putea trece prin aceeași transformare.
