Din ce în ce mai puțin, peștele din Delta Dunării ar putea rămâne doar o amintire. Cantitățile pescuite din lacuri și de pe canale sunt pe zi ce trece tot mai mici, iar pensiunile și restaurantele reușesc cu greu să le ofere clienților preparatele autohtone atât de apreciate. Cum ajunge peștele din baltă în farfurie, care sunt cele mai cerute sortimente și cât de importantă este resursa piscicolă din Delta Dunării pentru turismul din zonă, aflați într-un nou material din campania Euronews România „Pescuitul, în coadă de pește”.
Discuție reporter – pescar:
Diana Sobaru, jurnalistă Euronews România: „Este ora 4 după amiaza, este a doua ieșire pentru domnul Ștefan. Mergem în lacul Razim, acolo sunt deja montate câteva taliene, să vedem ce captură găsim. Oare găsiți ceva?
Pescar: „Noi sperăm, tot sperăm. Am avut acum o săptămână, o săptămână și, am avut un somn la vreo 45 de kilograme. 45 de kilograme a avut curat. Și acum să vedem. Doamne, ajută!”.
Pornim de la Jurilovca, spre largul lacului Razim, acolo unde Ștefan Pimon a montat 15 năvoade în urmă cu cinci zile. E o zi sufocantă, cu aproape 40 de grade Celsius, iar drumul e lung. Abia pe lac reușește vântul să răcorească un pic aerul, însă, în același timp, stârnește și valuri mari. Deja avem impresia că facem circuit viteză pe o autostradă cu gropi.
Diana Sobaru, jurnalistă Euronews România: „Ne aflăm în mijlocul lacului Razim, de aici de unde se pescuiesc cele mai mari cantități de pește de apă dulce care ajung în farfuriile clienților ce vizitează pensiunile din Delta Dunării. Vorbim despre somn, crap, șalău, plătică și multe alte bunătăți care sunt savurate de amatorii de pește de apă dulce”.
Capturi tot mai mici, prețuri tot mai mari în restaurante
Ajungem la primul năvod, unde parul s-a blocat în nămol, așa că e nevoie de multă forță plus o mișcare de balans a bărcii pentru ca Ștefan să scoată năvodul din apă.
Discuție reporter – pescar:
Pescar: Cu unealta asta scoatem.
Reporter: Cum se cheamă?
Pescar: Noi îi spunem lanț, pur și simplu. Lanț. Prin balans și uite... Primul control la astea, le-am pus sâmbătă.
Reporter: Carași?
Pescar: Nu, asta-i plătică.
Reporter: Cinci bucăți dintr-o lovitură.
Pescar: Da, sâmbătă, duminică, luni, marți, azi ce e, miercuri?
Reporter: Azi e marți. Deci cinci bucăți?
Pescar: Sâmbătă, duminică, luni, marți. Câte una pe zi. Vedeți ce înseamnă pescuitul?”.
Plecasem de la mal cu speranțe mari, însă multe dintre plase sunt goale, iar în altele captura e mai mică decât ne așteptam. După trei ore și zeci de plase verificate, pe chipul pescarului se citește dezamăgirea. Cu ce bani va reuși să obțină din vânzarea peștelui prins acum abia va putea acoperi cheltuielile pentru ieșirea în largul lacului.
Discuție reporter – pescar:
Diana Sobaru, jurnalistă Euronews România: „Haideți să le arătăm și telespectatorilor Euronews care este captura de azi. Ăsta este un frumos crap, celebrul crap de lacul Razim. Ce mai avem?! Șalău. Și acesta, stați să vedem dacă eu pot să-l iau de unde mi-ați arătat. Așa, da, are dinți.
Și acesta este un frumos și greu somn, de 5-6 kilograme.
Aici avem o frumoasă știucă tot de lacul Razim. Va ajunge și ea tot în farfuriile turiștilor care vizitează Delta Dunării. Captura de astăzi nu este chiar foarte mare, însă totuși e ceva. Și câți bani ați scos, domnul Ștefan?
Pescar: Vreo 200-250 per total.
Diana Sobaru, jurnalistă Euronews România: Ăsta cu cât îl dați?
Pescar: 5 lei.
Diana Sobaru, jurnalistă Euronews România: Și cu cît ajunge la pensiune? Dacă vreau să mănânc unul prăjit așa. Vreo 50 de lei, 100 de lei?
Pescar: 50 nu, dar vreo 30-35 cred că ajunge”.
- Pește avem, dar mâncăm de la alții. În 2020, România a importat peste 100.000 de tone de produse pescărești
- Taxe multe, pești puțini: Piscicultorii sunt nemulțumiți că trebuie să plătească taxa pentru mediul de viață
- Are balta fabrică. Doar una. O singură unitate de procesare a produselor pescărești pe întreg litoralul românesc
În Deltă, bucătăresele prepară sute de porții din pește în fiecare zi
Peștele e cartea de vizită a pensiunilor și restaurantelor din Delta Dunării. Prăjit în ulei sau pe plită cu mămăliguță și mujdei, în saramură sau tocat pentru sarmale și chiftele, în ciorbă sau în vestitul storceag, peștele este practic motorul turismului din zonă.
La această pensiune din Jurilovca, doamna Liliana gătește la trei tigăi și-o plită în același timp. Ciorbele sunt printre preferatele clienților, iar dacă ai mers în deltă și n-ai mâncat storceag e ca și cum ai mers degeaba.
Discuție reporter – bucătăreasă:
Reporter: „Câte porții de storceag vi se cer zilnic?
Bucătăreasă: Foarte multe, foarte multe, facem în cantități...
Reporter: Acolo ce aveți în oală?
Bucătăreasă: Aici avem borșul de pește.
Reporter: Din ce fel de pește este făcut?
Bucătăreasă: Aici se pun mai multe sortimente: crap, caras, știucă, mai multe sortimente de pește, somn. Toți care vin ne mai calcă pragul de foarte multe ori, se reîntorc”.
De altfel, turiștii recunosc că, dincolo de peisaje, peștele proaspăt e cel care îi determină să-și aleagă vacanțe în Delta Dunării.
Turist: „Am mâncat borș lipovenesc și caras cu mămăliguță. (Reporter: Cum a fost?) Extraordinar de bun, delicios. (Reporter: Delta fără pește?) Nu se poate numi deltă. Trebuie să vii aici ca să mânânci pește.”
Turist: „Noi de asta am ales delta, am ales delta pentru pește și cât am stat aici am mâncat numai pește, pește și produse din pește, icre, zacuscă, chifteluțe din pește, tot ce-a ținut de pește”.
Un borș lipovenesc costă 35 de lei, un storceag 45 de lei, un crap prăjit, cu mămăliguță și mujdei ajunge la 50 de lei, iar o porție de icre e între 30 de lei, cele de crap, și 50 de lei, cele de știucă. Proprietarii pensiunilor și restaurantelor din zonă recunosc însă că nu servesc mereu doar pește local.
Lucian Fusaru, proprietar de pensiune: „S-a investit foarte puțin în această resursă și pescarii nu au ce să ne ofere mai mult decât pot și ei, săracii, și automat suntem nevoiți să cumpărăm din import, ceea ce nu este ok. (Reporter: E un paradox, nu, pentru că suntem înconjurați de ape aici.)
Da, dar nemaifiind amenajările piscicole care au fost în trecut, acum este foarte greu, resursa din ce în ce scade, nu mai au ce să ne ofere. (Reporter: Este un cerc vicios practic pentru că dacă peștele din deltă nu mai este...)
Dispare, automat și noi încet-încet o să fim nevoiți să lucrăm cu produse din import și dispărem. Dispare chestia de autenticitate și de deltă”.
De ce nu mai este pește în Delta Dunării, câți pescari au mai rămas în zonă și care e soarta pescuitului din acest paradis acvatic unic în țară, vedeți în următoarele episoade din campania Euronews România ”Pescuitul, în coadă de pește”.
Reporter: Diana Sobaru
Editor montaj: Cosmin Buță
Editor: Amalia Dascălu