Nelipsite din meniurile restaurantelor de pe litoralul românesc, scoicile vin mai degrabă de la bulgari. La noi, adâncurile nu au fost exploatate pentru acvacultură, deși potențialul este uriaș.
Există cerere și investitori interesați, însă zeci de ani, autoritățile nu au fost în stare să pună la punct o legislație care ar fi permis înființarea unor ferme de scoici sau adaptarea unor specii de pești care nu se găsesc în mod normal la noi.
Abia la începutul acestei luni, Apele Române au anunțat că, în premieră, spațiul maritim va fi scos la licitație, pentru închiriere, în vederea unor activități de acvacultură. Cercetătorii au reușit deja aclimatizarea vestitei Dorade, însă proiectul a fost suspendat, pentru că agenții economici interesați, poate, de acest sector întâmpină doar piedici. Urmăriți un nou episod din campania Euronews România ”Pescuitul, în coadă de pește”.
Cercetătorii români au aclimatizat dorada
Magda Nenciu, cercetător la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța: ”Aceste exemplare de doradă au împlinit chiar zilele acestea un an de când se află la noi în laborator. Le-am adus dintr-o crescătorie de la Marea Adriatică, la o greutate de 5-7 grame și au crescut, acum depășind 500 de grame”.
Experimentul a început în primăvara anului trecut și în doar două luni, peștișorii trecuseră deja testul salinității, după ce specialiștii au recreat condițiile din Marea Adriatică, folosind o sare specială. Treptat, apa cu sare a fost înlocuită cu cea din Marea Neagră, iar aclimatizarea a reușit. Succesul le-a dat speranțe cercetătorilor care vor să adapteze acum și lavracul, cunoscut drept biban de mare.
Victor Niță, cercetător la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța: ”Am adus un lot de 150 de juvenili de lavrac din Italia, din Marea Adriatică, pe care îi găzduim momentan la o salinitate ridicată de 34-35 la mie, adică exact cât au ei în Mediterană. Vom realiza testări în apa Mării Negre, în dorința de a testa cât este de propice această specie pentru acvacultura la noi, la litoralul românesc”.
Planurile sunt chiar mai ambițioase. Biologii ar vrea să adapteze chiar stridii japoneze și americane plus creveți de mari dimensiuni. Investitorii interesați sunt, și..ar fi început treaba demult, însă abia în luna iulie Apele Române au anunțat că scot la licitație luciul de apă pentru activități de piscicultură și acvacultură.
Vasile Todosia, proprietar fermă piscicolă: ”Începem prima dată cu fermă de păstrăv în Marea Neagră. Deoarece păstrăvul a fost testat o dată de către institut și a doua pe coasta Mării Negre, pe partea Turciei se cresc zeci de mii de tone anual. Apa permite, mediul permite, totul e perfect adaptabil, inclusiv există o specie de păstrăv în Marea Neagră pe care turcii au reușit să-l îmblânzească. Probabil o să cumpărăm și de la ei icre. Următoarea fermă va fi cea de midii, care va fi testată și funcționează în Marea Neagră și sunt condiții prielnice. După care, în funcție de ce va cere piața, vom aduce alte noi specii, cum ați dat exemplu că și-a testat institutul dorada de mare”.
Interes există și pentru dezvoltarea unor ferme de scoici în Marea Neagră. Matei Datcu așteaptă de ani buni undă verde din partea autorităților pentru a putea crește midii românești în mare, lângă restaurantul pe care îl deține. A investit în spații de depozitare și dispozitive de curățare a nisipului din bivalve, care zac încă nefolosite.
Discuție reporter - Matei Datcu, antreprenor:
”Aici avem o stație de denisipare, tot așa, n-am inventat-o eu, din Italia, certificată tot, tot, tot. Scoicile ar fi trebuit luate din mare, puse aici, denisipate, curățate, analizate și plecate direct pe masa turiștilor.
Cât a costat investiția?
12-15 mii de euro, chiar mai mult.
Deci practic totul e pregătit, doar legea nu e.
Pff, da”.
Turiștii români trec granița ca să mănânce scoici
În tot acest timp, turiștii români mănâncă scoici bulgărești. Ba chiar nu de puține ori merg direct în Bulgaria pentru ele.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: ”Vestitele ferme de scoici de la Dalboka sunt o adevărată comoară pentru comercianți. Scoicile sunt culese direct din mare, sunt aduse cu barca lângă restaurant direct în văzul clienților, care le consumă apoi cu poftă. Mulți dintre cei care vin să mănânce în restaurantele bulgărești sunt români, amatori de pește proaspăt și scoici din Marea Neagră”.
Iar turiștii constată că aici pot găsi mâncăruri din pește sau fructe de mare pe care nu le-au văzut în restaurantele de pe litoralul românesc.
”Am văzut sărmăluțe de varză cu midii, nu am auzit de așa ceva, nu am văzut la noi. Foarte drăguț, foarte interesant. Raci de mare, nu știu pe unde se pot mânca raci la noi în Constanța, ardei umpluți cu midii”.
În plus, bulgarii plusează cu meniuri în limba română, așa că turiștilor le e și mai ușor să aleagă.
”Apreciez foarte mult că este și în română. Toate preparatele văd că sunt scrise și în limba română.
Ce vreți să mâncați?
Bineînțeles midii, dar încă nu ne-am decis de care, fiind atâtea feluri, chiar nu știu”.
”Au un meniu mai diversificat pe partea asta de fructe de mare, pește. Pot să zic că ne bat, momentan, din ce văd pe meniu”.
Scoicile românești, mai puține și mai mici
Scoicile din producția autohtonă sunt exclusiv sălbatice, recoltate de la mare adâncime, din zonele cu stânci. Deși la fel de bune ca cele bulgărești, sunt mai mici decât midiile obținute prin acvacultură. Și sunt mult mai puține. Iar destui turiști nici nu știu că există.
”Eu am mâncat numai la bulgari, aici nu am mâncat”.
”Mi se pare foarte rău. Nu e normal să se pescuiască și la noi?! Să mâncăm și noi tot pescuite de la noi?! Adică de ce să le importăm de la bulgari?!”.
Discuție reporter - Matei Datcu, antreprenor:
”De unde procurați scoicile pe care le serviți la restaurant?
Acum, momentan, cea mai mare parte din Bulgaria și încercăm noi să facem cu propriile noastre puteri să culegem din Marea Neagră, din zona noastră, dar au apărut tot felul de probleme, că marea noastră nu știu ce are, că nu știu ce s-a dezvoltat, că nu știu ce bacterii și ”nebacterii”, și ei ne împing către bulgari, ceea ce nu mi se pare chiar ok”.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: ”În lipsa produselor autohtone, recoltate direct din Marea Neagră, proprietarii restaurantelor au fost nevoiți să apeleze din nou la marfă de import. De exemplu, aceste scoici au fost aduse de la fermele de midii din Bulgaria, însă sunt recoltate tot din Marea Neagră”.
Pescarii așteaptă de zeci de ani o legislație coerentă
Acces la Marea Neagră avem, însă până la a avea și ferme de midii e încă un drum foarte lung. Deși acum, există cadru legal pentru închirierea luciului de apă, nu avem și o lege a acvaculturii care să stabilească exact cine va emite autorizațiile și avizele necesare pentru funcționarea acestor activități marine. Din 2016 autoritățile se chinuie să pună lucrurile la punct, însă totul se mișcă, din păcate cu viteza melcului, mai ales că pe 8 iulie, Legea Avaculturii a fost declarată neconstituțională.
Marian Avram, președintele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură: ”Pe 24 septembrie va fi o ședință a Curții Constituționale, opinia noastră este că nu va trece de condițiile de constituționalitate și astfel, în mod normal, ar trebui reluat procesul legislativ. Noi ne gândim și am discutat în cadrul ministerului, domnul ministru este de acord, domnul ministru al Agriculturii, să propunem în luna septembrie o ordonanță de urgență pentru a avea cât mai curând o legislație cu putere de lege pentru acvacultura românească. Cred că în luna septembrie, dacă toate condițiile sunt îndeplinite, vom avea o ordonanță de urgență care să țină loc de lege”.
Iar lipsa infrastructurii și a adăposturilor pescărești reprezintă încă o piedică în calea înființării fermelor de acvacultură, iar ..în lipsa unui acord între autorități și agenții economici, litoralul românesc riscă să piardă turiștii, care, în căutarea fructelor de mare, vor fi nevoiți să treacă granița la vecinii bulgari.
Reporter: Diana Sobaru
Editor montaj: Cosmin Buță
Editor: Amalia Dascălu
