Deși este înconjurată de ape, singura fabrică de preparate şi conserve din peşte din Jurilovca se aprovizionează mai mult cu marfă din import. Ce vine de la pescarii din deltă nu e suficient pentru a ține în viață fabrica.
În plus, de cele mai multe ori, peștele autohton e mai scump decât cel din import. Doar dorința de a păstra tradiția îi determină pe investitori să facă eforturi, uneori imense, pentru a merge mai departe și a realiza ceva la ei acasă. Urmăriți un nou episod din campania Euronews ”Pescuitul, în coadă de pește”.
Fabrica din Jurilocva, șansa unui loc de muncă pentru oamenii din zonă
Munca în micuța fabrică de lângă portul din Jurilocva începe de la prima oră a dimineții. Chifteluțe, zacuscă, pește marinat, numai minunății culinare, toate preparate după rețete vechi, lipovenești. E ceva de muncă și la felierea chefalului care ajunge apoi la un restaurant din zonă.
Vera și Eugenia, lipovence get-beget, au lucrat ani de zile la fosta întreprindere de pește din zonă, acum închisă. Noua fabrică a venit ca o gură de oxigen, iar din mâinile gospodinelor ies acum pe piață icre delicioase la borcan, sturion marinat în ulei de struguri și multe alte delicii pescărești gătite după cum au învățat de la cei de dinaintea lor.
”Așa le facem și acasă, deci asta este rețeta noastră, a lipovenilor. Și cu zacusca am încercat, și cu sturionul. Marinata este a fel ca la mama acasă, este la fel ca și cea de acasă. Puțin am umblat la oțet, am mai tăiat din acreală. În rest e totul ca acasă, încercăm să le facem cât mai bune, produsele să fie cât mai gustoase. Să avem vânzări, să prospere puțin fabrica. Să avem loc de muncă, cel mai mult contează. Să sperăm să fie bine, Doamne, ajută!”.
Pe vremuri angajați la fabricile de pește din zona deltei, localnicii s-au văzut puși în situația de a-și căuta de muncă după ce s-au închis toate. Așa că, pentru ei, fabrica deschisă în urmă cu doi ani e, în primul rând, certitudinea unui venit stabil. Investiția a fost de un milion de euro din fonduri europene, iar dorința proprietarilor e să aducă pe mesele turiștilor, și nu numai, produse autentice. Astfel că, pe malul apei au construit și o cherhana, un prim punct de colectare a peștelui din baltă.
Discuție reporter - angajat cherhana:
”Ce ați primit de dimineață?
Am primit niște caras proaspăt și niște babușcă”.
Fabrica are nevoie de mai mult pește față de cât pot aduce pescarii din Deltă
Doar că ce vine de la pescarii din zonă nu e suficient pentru a prepara tot ceea ce se cere.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: ”Într-un scenariu ideal, peștele ajunge din barcă, în cherhana, iar apoi în fabrică. Zilele în care cantitățile sunt suficiente sunt însă foarte puține, așa că investitorii sunt nevoiți să apeleze la marfă din import care, culmea, este chiar și cu 2-3 lei mai ieftină. Pare un paradox când te gândești că Jurilovca este un sat înconjurat de ape”.
Discuție reporter - Cristian Anisim, manager fabrică Jurilovca:
”De unde din import?
Din Italia, din Grecia, în funcție de specia de pește.
E un lac foarte mare, e cel mai mare lac din țară, avem atâtea canale pe deltă, de ce e nevoie și de pește din import?
Pentru că în lac avem doar pește slab calitativ, caras, plătică, babușcă, peștele bun, somnul, crapul au dispărut, fiind cantități mici. Cu greu facem față, în tot județul Tulcea abia găsim niște somn, niște crap.
Cantitățile care vin de la pescari sunt mici?
Sunt mici, sunt extrem de mici, la peștele bun.
Noi am vrea să luăm tot peștele din țară, să fie autohton, dar nu se poate”.
Tot la import apelează de multe ori și Vasile Bold, care, după ani de muncă în străinătate, a riscat totul pentru deschiderea unei pensiuni cu restaurant la Jurilovca. A lucrat în restaurante cu renume din Europa, iar preparatele lui au fost savurate de celebrități ca Sophia Loren, Jean Claude Van Damme, Silvio Berlusconi sau Roman Abramovici.
Vasile Bold, proprietar restaurant:
”Ce voia să mănânce Sofia Loren?
Sofia Loren, în special, am mai și spus treaba asta, cașcaval pane, de exemplu, de unde a aflat ea din România de chestia asta și știa că era bucătar român acolo.
Și ce mâncau celelalte vedete? Berlusconi?
Lui Berlusconi îi făceam spaghete cu sos roșu. Lui Abramovici îi plăcea lupul de mare, cu orez, cu calamar și cu fructe de mare. Mă dedicam și eu să fac lucrurile bune, să fac onoare că sunt român”.
Cu banii câștigați muncind în străinătate a cumpărat o casă veche pe care a transformat-o în restaurant și pensiune. El gătește, el servește, el spală vasele și face curat. E rețeta ospitalității care îi face pe turiști să revină aici mereu.
Turistă: ”Ne place foarte mult ospitalitatea, căldura, ne simțim ca într-o familie aici”.
Însă drumul către o afacere de succes e presărat cu greutăți, mai ales că peștele proaspăt, principalul motiv pentru care turiștii vin în Deltă, se găsește tot mai greu.
Discuție reporter - Vasile Bold, proprietar restaurant:
”Din an în an tot mai puțin pește. De altfel, cei care mai continuă să facă de profesie pescuitul sunt la limita subzistenței.
Nu-i ajută nimeni?
Nu, probabil ar fi trebuit să fie într-un program de decolmatare pentru repopulare a apelor, dar mare lucru nu se întâmplă.
Clienții când vin ce vor?
De regulă, peștele local. Carasul, crapul, șalăul încearcă să servească, de aceea și vin. Și eu am vrut să vin din străinătate să fac calamari sau caracatiță, una-alta, dar mi-am dat seama că totuși sunt mai puțini clienți care merg pe ideea asta de exotic”.
Tot ca bucătar și tot în străinătate a lucrat și Lucian Fusaru. Visul lui a fost să se întoarcă acasă, așa că a investit tot ce avea într-o pensiune cu restaurant. Și-a utilat bucătăria cu fonduri europene și tot așa ar vrea să-și extindă afacerea. E conștient însă că totul depinde de peștele din zonă.
”Borșul lipovenesc este făcut din mai multe sortimente de pește.
Ce-ați pus în el?
Caras, somn, șalău, crap. Toate de la noi din lac, din fericire”.
Salvarea ar putea veni de la autorități. E nevoie de investiții masive în sectorul pescăresc de la Dunăre și de la mare.
Cătălin Balaban, președintele Asociației Pescarilor Golovița:
”Statul și-a luat mâna de pe pescari și de pe sectorul acesta?
Din păcate, demonstrat în ultima perioadă, se pare că da. Nu găsim nici măcar dialog să avem, probleme sunt, sunt sigur că și soluții, venim tot timpul și propunem soluții. Trebuie să găsim calea de mijloc. Eu înțeleg, nu trebuie neapărat să fie întotdeauna ca noi, dar trebuie să găsim niște soluții ca această activitate să rămână în continuare o activitate tradițională și reprezentativă”.
Fără pește autohton, antreprenorii din Delta Dunării spun că și numărul turiștilor va fi tot mai mic de la an la an. Iar dacă turiști nu sunt, vor dispărea rând pe rând și micile afaceri din care trăiesc oamenii locului. Un cerc vicios din care se poate ieși doar cu interes și investiții din partea statului.
Reporter: Diana Sobaru
Editor montaj: Cosmin Buță
Editor: Amalia Dascălu
