Ne așteaptă din nou, sărbători în container, spun victimele exploziilor de anul trecut din Crevedia. Unii dintre păgubiți au primit despăgubirile integral, alte familii doar parțial.
Centura Capitalei la care se lucrează de peste 20 de ani „și-a pierdut valabilitatea” înainte de a fi gata, spun reprezentanții companiei de drumuri. Oficialii atrag atenția că scopul initial nu mai este ancorat în realitate.
Mai sunt doar câteva zile până când noul tren de la Alstom va putea circula spre Brașov din Capitală, cu pasageri. Cu o întârziere de un an, inițial autoritățile anunțau data de 15 noiembrie ca fiind momentul inaugurării.
România pregătește terenul pentru trenurile de mare viteză. Oficiali din Ministerul Transporturilor spun că vor lansa până la sfârșitul anului studiile de fezabilitate pentru cel puțin o astfel de rută.
Centura Capitalei este, mai degrabă, Centura Suspinelor pentru zecile de mii de șoferi care o tranzitează zilnic. Lucrările înaintează cu greu, iar șantierele sunt deocamdată abandonate.
Ministerul Sănătății a actualizat lista medicamentelor care conțin substanțe interzise și care pot influența capacitatea de a conduce autoturisme. Situația poate aduce probleme în cazul testării șoferului cu aparatul drug test.
Zeci de locomotive CFR care ar fi ajuns la fier vechi vor primi o nouă viață. În cadrul unui proiect finanțat cu bani din PNRR, în primă fază, 20 de locomotive vor primi un sistem de propulsie cu baterii, în locul celui vechi, care folosește motorină.
Într-o capitală sufocată de mașini și de poluare, o soluție ar putea fi o rețea de trenuri metropolitane care să lege Bucureștiul de localitățile din apropiere.
Dacă vreți ca în aceeași vacanță să vedeți și litoralul, și Delta Dunării și folosiți trenul ca mijloc de transport, înarmați-vă cu răbdare. Veți avea nevoie. Un traseu de 180 de kilometri durează peste patru ore pe calea ferată.
Ore înregi de întârzieri și kilometri de nervi întinși la maximum. Totul într-o singură zi, în Gara de Nord din București, după un incident în care a fost implicat un tren marfar între Merișor și Crivadia.
Peste 80% dintre podurile și podețele pe care trec trenurile la noi în țară au nevoie de lucrări de reabilitare și n-ar rezista la asemenea viteze. Ba unele ar trebui închise și dărâmate, atât de vechi și degradate sunt.
Peste 140 de mii de turiști sunt așteptați pe litoral în aceste zile libere de Sfânta Maria. Stațiunile de la malul mării au ieșit de sub avertizarea de caniculă, apa mării este caldă iar plajele sunt deja pline.
Am pierdut deja șirul anilor care au trecut de când autoritățile de la noi au cumpărat ultimele garnituri pentru calea ferată. Și totuși, există și trenuri noi, doar că de luni întregi sunt în teste.
Sunt deja câteva săptămâni de când Valea Oltului a devenit Valea Plângerii pentru cei care au de circulat în zonă. Ca să se poată face lucrări de defrișare pentru viitoarea autostradă, traficul rutier a fost închis pe DN7 în timpul zilei.
Accidentul feroviar din gara Basarab aduce în discuție, din nou, calitatea îndoielnică a vagoanelor și locomotivelor care circulă pe șinele din țara noastră. Discuția revine după accidentul feroviar de vineri seară
Promisiuni că lucrurile vor arăta mai bine au tot fost de-a lungul anilor, însă, în continuare, foarte multe dintre gările din România sunt aproape un pericol pentru călători. Iar de halte nu s-a mai atins nimeni de zeci de ani.
Cândva locul spre care se îndreptau toți în căutarea unui trai mai bun, Valea Jiului e doar o umbră a ce-a fost pe vremea când mineritul era în floare. Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Petroșani - sunt locurile de unde înainte de Revoluție se extrăgeau milioane de tone de cărbune.
Aproximativ 56 de milioane de oameni sunt transportați anual de CFR Călători în diverse zone. Cifre cu care oficialii instituției se laudă. Însă condițiile din trenuri și din gări nu se schimbă. Mizerie, toalete improvizate, mirosuri care pur și simplu te împiedică să respiri.
De la Revoluție până acum, CFR a renunțat la aproape o sută de trasee, multe dintre ele în zone în care nu există prea multe alternative. Primii afectați au fost navetiștii, cei care depindeau de acele trenuri pentru a ajunge la muncă și apoi acasă.
Pe vremuri un oraș plin de oameni și de viață, Cugirul de acum e departe de ce a fost înainte de Revoluție. Pe aici trecea ceea ce era cunoscut atunci ca fiind cel mai lung tren de navetiști din Europa.
