Călătoria cu trenul va fi de mai lungă durată în 2025 comparativ cu 2024. Nu se lungesc distanțele între orașe României, ci scade viteza de deplasare. Pe toate liniile, chiar și pe cele proaspăt modernizate. O arată noul Mers al Trenurilor.
De vină sunt șantierele existente, problemele de infrastructură și garniturile vechi. La pachet, pe lângă timpi suplimentari, avem și scumpirea biletelor.
Drumul din București spre Craiova devine unul dintre cele mai anevoioase
Noul mers al trenurilor aduce și timpi mai mari de străbatere a distanțelor trenurilor în România. Dacă avem câteva minute în plus pe șinele deja modernizate, din Capitală spre Constanța sau Brașov, drumul din București spre Craiova devine unul dintre cele mai anevoioase. În 2024, traseul cu trenul 1597 parcurgea distanța în 3 ore și 38 de minute. În 2025, timpul crește până la 4 ore și 31 de minute.
Călător: Noi, spre exemplu, dus-întors spre Craiova, bilet clasa 1, cu o anumită reducere, avem 500 de lei. Pentru 3 persoane. Time is money mereu. Dacă tot nu se poate face nimic pe infrastructură, atunci să se scadă prețurile pentru bilete.
„Ajung mai repede pe jos, pe bune”
Și nu este singurul călător care spune că să mergi cu trenul în România devine o corvoadă.
Călător: Aiurea! În loc de 3 ore, faci 5 ore. Pe bune vorbesc. Avem trenuri proaste, iau bani mulți și nu fac nimic. Nu mai mergem cu trenul! Nu mai e rentabil. Ajung mai repede pe jos, pe bune!
Responsabilii spun că de vină sunt șantierele în lucru, dar și infrastructura de proastă calitate.
Ștefan Roșeanu, fost director al Autorității pentru Reformă Feroviară: România este și la nivel național în tot felul de programe de reconstrucție și de modernizare și avem această obișnuință de a actualiza parametrii mersului de tren, ținând cont de deschideri de porțiuni care au fost în șantier. Nu-mi închipui că colegii din domeniul infrastructurii feroviare vor sta și vor aștepta nu știu câte luni de zile numai pentru a pune niște minute în plus călătorilor. Dacă va fi posibil, timpii vor fi optimizați.
Indiferența față de infrastructura feroviară
De cealaltă parte, specialiștii spun că acum culegem ce am semănat. O indiferență față de partea de infrastructură feroviară.
Mihai Alexandru Crăciun, fondator Construim România: Toate căile ferate au fost lăsate să decadă, nu s-au făcut lucrările de întreținere, asta este marea problemă. Nu se fac lucrările de întreținere. În România, când se fac lucrările de întreținere, devin știri. Asta este realitatea. Asta trebuie să facă CFR-ul fără să știm. S-a stricat un macaz, îl înlocuiește. Nu era cazul să așteptăm 20 de ani și să începem proiectele. Sunt bune aceste proiecte, că mai crește viteza, dar în fond este rezultatul neglijenței. Lipsa de mentenanță activă. Nu se bugetează și nu se are grijă de mentenanța activă a Căilor ferate.
Viteza medie: puțin peste 40 de kilometri la oră
Anul trecut, viteza medie de deplasare a trenurilor de călători era puțin peste 40 de kilometri la oră în vreme ce transportul de marfă se deplasa cu puțin peste 17 km la oră.
Miniștrii Uniunii Europene au semnat decizia prin care România și Bulgaria intră în Schengen și cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie 2025. Cu toate că asta ar însemna timpi mai reduși la granițe, persoanele care merg cu trenul nu simt aproape nicio diferență.
România a intrat în Schengen, dar călătorii care merg cu trenul „mai așteaptă un an”
”Este oficial! De la 1 ianuarie 2025 suntem membri deplini ai Spaţiului Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spaţiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici; Valea lui Mihai; Salonta; Episcopia Bihor; Carei”, a fost postarea ministrului Sorin Grindeanu.
În realitate, acest beneficiu ar urma să fie întârziat încă un an, adică până pe 13 decembrie 2025, când va intra în vigoare noul mers al trenurilor.
