România pregătește terenul pentru trenurile de mare viteză. Oficiali din Ministerul Transporturilor spun că vor lansa până la sfârșitul anului studiile de fezabilitate pentru cel puțin o astfel de rută. Totuși, mai devreme de 2030, nu putem spera la o viteză medie pe calea ferată mai mare de 45 de kilometri pe oră.
Oficialii din Ministerul Transporturilor spun că primele discuții pentru viitorul tren de viteză care ar putea străbate România, vor începe până la sfârșitul anului.
Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: „Sunt mai multe elemente care trebuie să ne spună nouă cam care va fi configurația acestui traseu care trebuie să lege automat Bucureștiul de Budapesta și eventual către o perspectivă către SE Europei, de ce nu spre Istanbul sau Atena. Trebuie văzut contextual regional, transfrontalier. Este un subiect în dezbatere care practice în sfârșitul acestui sfârșit de an și anul viitor, iar la final vom avea concluziile pentru a lansa studiile de fezabilitate. Noi avem fonduri pentru studiul de fezabilitate pe programul transport pentru a avea cât de cât o planificare pe aceste investiții semnificative ale României.”
Viteza medie a trenurilor de călători în România este de doar 40 km/h
Vestea ar putea fi una neașteptată, în contextul în care viteza feroviară în România a scăzut de la an la an. Lipsa investițiilor a dus la tot mai multe restricții de viteză, care cel mai bine se văd din locomotivă.
„Infrastructura este problema. Asta decât ne îngreunează munca, ne obosește, în loc să mergi cu 70 de la A la Z, reduce viteza. Nu este o bicicletă. Dacă nu sunt atent și fac frânare puțin mai lungă sau am ținut mai mult timp în frânare, trenul se oprește. Te solicită. Și sunt restricții la fiecare pas!”, spune un conductor de locomotivă.
În 2024, viteza de deplasare a trenurilor în România este cea mai mica din Uniunea Europeană, 17,5 kilometri la oră pentru trenurile de marfă și puțin peste 40 de kilometri la oră, viteză medie pentru trenurile de călători.
Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: „Trenul de mare viteză se consideră de la 250 de kilometri pe oră în sus. Până la 250 avem viteză sporită, mai ales că acum vorbim de o viteză de interoperabilitate de 160, ca viteză de proiectare. În primul rând este un studiu care trebuie făcut și apoi trebuie găsite soluțiile de finanțare. Din estimările din planul investițional, era vorba despre între 15 și 17 miliarde de euro. Investiții care depășesc în momentul de față capacitatea investițională a României.”
Ionuț Ciurea, directorul Pro Infrastructura: „2030 este în 5 ani! Poate, cu mulți de poate, cu finanțare, și cu niște decizii și cu material rulant. Ceea ce s-ar putea face într-un orizont decent, 10-15 ani pe anumite porțiuni de câmpie, poate București- Constanța, poate București, spre Moldova pe M500, unde este câmpie, se poate proiecta sau proiecta linia cu material rulant pentru 200. Marea viteză de 250-300, să spune ca am avea bani și voința, ne mai trebuie ceva. Pe linia de călători merge doar trenul de călători nu și cel de marfă.”
Oficiali MInisterului Transporturilor spun că mai devreme sau mai târziu, România trebuie să beneficieze de cel puțin o astfel de rută de mare viteză, mai ales în contextul preocupărilor climatice ale Uniunii Europene.
