Președinția azeră a COP29 a stabilit nivelul de finanțare pe care țările în curs de dezvoltare îl pot primi de la țările bogate pentru tranziția la energie curată și adaptarea la schimbările climatice.
Comisia Europeană a stabilit joi să trimită România și Bulgaria în fața Curţii de Justiţie a Uniunii Europene deoarece nu au îndeplinit în totalitate obligațiile de colectare și epurare, prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale.
Anul acesta în România s-au simțit și mai tare efectele schimbărilor climatice. Fenomenelor extreme, seceta și inundațiile au afectat întreaga țară. La baza dezastrelor, stau emisiile de carbon, care destabilizează planeta.
Răcirea vremii aduce și o creștere a nivelului de poluare. Harta indicilor a fost roșie zilele acestea în Capitală din cauza încălzirii cu centrale și sobe, o problemă care persistă de ani de zile, avertizează specialiștii.
Ministrul Mediului a afirmat că sistemul de garanție-returnare (SGR) „nu și-a propus niciodată să atingă 100%” în primul an de funcționare, chiar dacă 250 de milioane de euro ajung să fie aruncați la gunoi din cauza ambalajelor ce nu ajung să fie reciclate.
Românii au aruncat la gunoi sute de milioane de euro, pentru că nu au returnat ambalajele cu garanție. Deși rata de returnare crește în fiecare lună, media pe acest an ne arată că mai bine de jumătate dintre ambalaje ajung tot la groapa de gunoi.
Jumătate din ambalajele alimentare din plastic ar putea fi eliminate sau înlocuite, arată un studiu realizat în Marea Britanie. Parte din GreenDeal, România s-a angajat să reducă poluarea până în 2050.
Suedezii au găsit soluția pentru gestionarea deșeurilor și nu e vreo magie. Doar reciclează. Dacă în țara nordică, doar 1% dintre deșeuri ajung la groapa de gunoi, la noi, în România, procentul e exact pe dos - 89%.
Marți începe la Bucuresti cel mai mare summit al schimbărilor climatice din Europa de Est. Vor participa experți din toată lumea, businessuri sustenabile, ong-iști sau oficiali ai Comisiei Europene, care vor vorbi despre soluțiile pe care le avem în lupta cu schimbările climatice.
Valorile termice vor fi apropiate de cele normale perioadei în cea mai mare parte a ţării, în următoarele patru săptămâni, în timp ce regimul pluviometric va avea o tendinţă deficitară în regiunile vestice şi sudice, conform prognozei emise de Administraţia Naţională de Meteorologie.
Bucureștiul riscă o nouă procedură de infringement din partea Comisiei Europene, adică alte milioane de euro din bugetul de stat, dacă ratează următorul termen pentru planul integrat de calitate a aerului.
Oameni cu sacoșe pline de sticle goale. A devenit o imagine obișnuită în peisajul românesc. Cozi interminabile, aparate nefuncționale și o rată de returnare a ambalajelor de doar 40%.
Pentru mulți oameni una dintre desfătările verii este a bea o bere rece. Numai că și aceasta plăcere este pusă în pericol de schimbările climatice. Producătorii nemți se confruntă în ultimii ani cu dificultăți în producerea hameiului, un ingredient de bază în producerea berii.
Debitul Dunării va ajunge la nivelul maxim la 1 octombrie, anunță autoritățile, iar furtuna „Ashley”, care vine după ciclonul Boris, va aduce un val de aer polar și posibile coduri roșii de ploi, în țară.
Furtuna Boris și inundațiile devastatoare care au lovit țările din Europa Centrală au fost în mare parte provocate de schimbările climatice, potrivit celui mai recent studiu de specialitate.
Schimbările climatice au făcut ca ploi torențiale precum cele care au provocat inundații devastatoare în Europa Centrală în această lună să aibă o probabilitate de două ori mai mare de a se produce, a declarat miercuri un raport.
În anii 1970, 1997, 2006 și 2010, fluviul a ieșit din matcă și a provocat pagube importante. În special în 1970, inundațiile au afectat grav sudul țării, iar în 2006, mai multe localități au fost evacuate din cauza nivelului extrem de ridicat al apei.
Sticle, anvelope, ambalaje sau ţevi... mai multe milioane de tone de deşeuri din plastic sunt aruncate în fiecare an în cursurile de apă, de unde pot ajunge în oceane, cantitatea lor riscând să se dubleze până în 2060 dacă nu se iau mai multe măsuri împotriva acestei poluări.
Vara aceasta a fost cea mai călduroasă din istorie la nivel global - anunță Copernicus, agenția europeană care monitorizează temperatura și efectele schimbărilor climatice.
Pescarii din statul Maine, din nord-estul Americii, prind tot mai mulți homari în culori mai puțin obișnuite. Este vorba despre crustacee albastre sau colorate în negru și portocaliu, despre care biologii spun că sunt șanse de unul la câteva milioane să fie pescuite.
După o vară în care canicula a pus presiune pe rețeaua de electricitate, acum ne așteaptă un sezon rece în care vom fi nevoiți să importăm energie, deși am avea capacitatea să ne-o producem singuri, spun experții.
India este cel mai mare poluator cu plastic din lume, conform unui inventar la nivel mondial dedicat acestei probleme, publicat miercuri de o echipă de cercetători, care evidenţiază pericolele recurgerii frecvente la incinerarea necontrolată a acestor deşeuri.
