Donald Trump a declarat, de mai multe ori, că dorește ca Statele Unite ale Americii să anexeze Groenlanda. Numai că marea insulă înghețată ascunde un „secret radioactiv”, iar americanii, dacă ar prelua-o, ar avea de-a face cu o adevărată „bombă cu ceas” și ar trebui să rezolve o uriașă problemă de mediu pe care și-ar crea-o singuri.
Fosta bază americană Camp Century este o „bombă radioactivă cu ceas”
Această mare problemă se numește Camp Century și reprezintă o bază militară americană dezafectată, construită în 1959, în timpul Războiului Rece, în încercarea de a găsi diverse locuri de lansare a bombelor nucleare și unde să se poată supraviețui în cazul unui atac nuclear al Rusiei. Baza Camp Century este situată într-unul dintre cele mai îndepărtate locuri de pe Pământ, la aproximativ 1.500 de kilometri nord de Nuuk, capitala Groenlandei.
Proiectul, care presupunea săparea unei rețele de tuneluri prin stratul de gheață al Groenlandei și era alimentat de un mic reactor nuclear, a fost considerat nefezabil, din cauza gheții care se deplasa constant. Astfel, proiectul a fost abandonat în 1967. Dar deși americanii au demontat reactorul atunci când au plecat, în 1967, și au luat cu ei camera de reacție nucleară, ei au lăsat în urmă mii de tone de deșeuri și reziduuri radioactive, care sunt îngropate sub calota glaciară.
Însă, din cauza schimbărilor climatice, calota glaciară continuă să se topească într-un ritm alert. Asta înseamnă că, pe măsură ce temperaturile globale cresc, interesul pentru Camp Century a crescut, numai că a crescut și îngrijorarea cu privire la cât timp va mai rămâne baza îngropată.
Un studiu publicat în 2016 a constatat că rămășițele acelei baze abandonate ar putea ieși la suprafață spre sfârșitul secolului XXI, din cauza topirii gheții și a zăpezii.
„Studiul nostru evidențiază că Camp Century are acum o semnificație politică neprevăzută în lumina schimbărilor climatice antropogene”, se arată în acel studiu, conform Politico. Cercetătorii și-au revizuit apoi concluziile în 2021, pentru a exclude posibilitatea ca baza Camp Century să „reapară” din gheață cel puțin până în anul 2.100.
Această dorință a americanilor de a anexa Groenlanda a provocat o adevărată furtună politică în insulă, teritoriu danez care se autoguvernează din 1979.
Ministrul de externe al Groenlandei, Vittus Qujaukitsoq, a cerut Danemarcei să își asume responsabilitatea pentru curățarea resturilor de la instalațiile militare americane abandonate în Groenlanda, dintre care există 20 până la 30 de situri principale dezafectate. Groenlanda, fostă colonie a Danemarcei, nu a consimțit niciodată să le găzduiască.
Nuuk și Copenhaga au semnat un acord în 2017, în cadrul căruia au fost alocate aproximativ 30 de milioane de dolari pentru a curăța resturile și deșeurile, însă Camp Century nu a fost inclus în acel acord.
Camp Century ar putea ieși la suprafață pe măsură ce gheața se topește
Groenlandezii sunt „îngrijorați că Camp Century va polua pe măsură ce gheața se va topi”, a declarat Pipaluk Lynge, un deputat din cadrul celui mai mare partid din Groenlanda și președinte al comisiei parlamentare pentru politică externă. Însă nu este vorba doar de Camp Century, susține deputatul , cu referire la celelalte baze abandonate.
„Există multe locuri unde ei au lăsat tone de gunoi. S.U.A. au deșeuri militare peste tot în Arctica”, a declarat Pipaluk Lynge, pentru Politico.
Până în prezent, nu a existat „nicio încercare” de a curăța deșeurile radioactive și toxice de la Camp Century, așa cum a declarat William Colgan, profesor de glaciologie și climă în cadrul Serviciului Geologic din Danemarca, cel care a condus studiul din 2016 privind gheața din jurul Camp Century.
Colgan a forat la adâncime în acel sit pentru a testa radioactivitatea acestuia, la cererea Ministerului Sănătății din Danemarca. „Există de fapt un efort conștient de a nu fora în câmpul de resturi. De fapt, nu cunoaștem întreaga natură a ceea ce se află acolo jos”, a declarat Colgan, pentru Politico.
Despre Camp Century se spune că este ca un fel de oraș subteran, care dispune chiar și de o capelă, o frizerie și dormitoare care au adăpostit cândva sute de oameni. Pentru construirea sa, echipamentele și proviziile au fost transportate cu sănii și tractoare cu remorci, de la baza spațială Pituffik, cea mai nordică instalație militară americană din lume, care este activă și astăzi.
Într-un reportaj din 1961 al postului american de televiziune CBS, moderatorul Walter Cronkite a vizitat baza militară și a filmat tunelurile uriașe de gheață de la Camp Century, aflate atunci în curs de săpare. În imagini apăreau ingineri americani și militari americani în timp ce se relaxau în acele barăci subterane, alimentate cu energie nucleară. Toate acestea sunt acum îngropate sub straturi groase de gheață.
Colgan a declarat că el și echipa sa de cercetători nu au reușit să găsească unele părți ale Camp Century, precum depozitul de combustibil. El se teme că forajele ar putea „să deranjeze prea mult” acel depozit.
Există diferite moduri în care Camp Century ar putea contamina mediul. Unul dintre acestea ar fi dacă topirea gheții și a zăpezii ar transporta spre Ocean acele deșeuri toxice scoase la suprafață, de exemplu cei 200.000 de litri de motorină aflați sub gheață, potrivit celor spuse de Colgan.
O altă temere este dacă nu cumva gheața în care se află acea bază se desprinde și formează un iceberg. Dar niciuna dintre aceste situații nu ar trebui să fie probabile în acest secol. Iar varianta cu icebergul ar putea dura mii de ani.
Totul depinde de cât de mult se va încălzi lumea în următoarele decenii. Deși există diferite previziuni, un raport al Organizației Națiunilor Unite publicat în octombrie 2024 constată că planeta se va încălzi cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, iar lumea nu are nicio șansă de a limita aceste creșteri de temperaturi care să fie menținute în obiectivul 1,5 grade Celsius, așa cum s-a convenit la Paris în 2015.
„Este un joc de doar câteva grade, Două 2 sau trei grade Celsius reprezintă diferența dintre Camp Century care, fie rămâne sub gheață, fie se topește", a spus Colgan.
Baza Camp Century a fost esențială pentru înțelegerea de către oamenii de știință a schimbărilor climatice. În anii 1960, ei au extras de acolo o mostră de sol înghețat care este studiată și în prezent, pentru a înțelege modelele climatice din urmă cu sute de mii de ani. Baza rămâne un „supersite” științific, a declarat Colgan, care o vizitează anual, împreună cu mulți cercetători.
Donald Trump a susținut, în repetate rânduri, ceea ce el numește „controlul american” asupra Groenlandei drept „o necesitate absolută” și a amenințat chiar cu folosirea forței militare pentru acest obiectiv.
„Camp Century este un microcosmos al schimbărilor climatice. Oamenii de astăzi sunt lăsați să înțeleagă ce impact asupra climei au deciziile luate acum 50 de ani, sau acum 60 de ani”, a precizat Colgan.
Având în vedere că SUA sunt în prezent al doilea dintre cei mai mari emițători mondiali de emisii care încălzesc planeta, Camp Century și „soarta sa schimbătoare” nu sunt doar o parte fascinantă a banalității Războiului Rece, ci „o poveste a acțiunii și responsabilității climatice de astăzi. Deciziile luate în următorul deceniu sau în următoarele două decenii ne vor plasa pe aceste traiectorii care au implicații multiseculare”, a avertizat Colgan.
