România este atenționată din nou de Comisia Europeană, de data aceasta pentru că nu am implementat corect Directiva privind eliminarea plasticului de unică folosință. Comisia a demarat o procedură de infringement împotriva țării noastre, care în continuare pune pe piață paie, tacâmuri sau ambalaje din plastic. Dacă Ministerul Mediului nu face modificările necesare, românii riscă să plătească milioane de euro pentru nerespectarea directivei.
România, nou infringement pentru plastic. Ce ne reproșează Comisia Europeană
În 2021, directiva privind plasticul de unică folosință a fost implementată și în legislația românească. În mod normal, nu ar fi trebuit să mai vedem tacâmuri, farfurii, pungi sau paie din plastic. Însă, patru ani mai târziu, le regăsim în continuare în magazinele din România, motiv pentru care Comisia Europeană s-a autosesizat.
Într-o scrisoare trimisă României, Comisia Europeană ne atenționează că nu am transpus directiva corespunzător. Nu doar că încă mai punem pe piață obiecte din plastic de unică folosință, dar nici nu am impus măsurile necesare pentru ca producătorii care poluează, să și plătească în plus. Mai mult, România ar fi trebuit să încurajeze folosirea ambalajelor sustenabile și biodegradabile.
Țara noastră are la dispoziție două luni pentru a face modificările necesare, dar acest proces de du-te-vino diplomatic ar putea să dureze mai multe luni. În cazul în care Comisia Europeană nu este mulțumită de măsurile implementate, românii riscă să plătească milioane de euro.
Raul Pop, expert în deșeuri Ecoteca: De obicei, penalizările sunt de forma unei sume fixe, probabil de câteva milioane de euro la momentul în care se dă verdictul, plus după aceea o sumă pe fiecare zi sau lună de întârziere, până când legislația respectivă este făcută așa cum trebuie. N-am mai avut un precedent în România, dar știm că la alte infringement-uri pe mediu vorbim despre milioane de euro pe an.
Folosirea a cât mai puțin plastic în dimensiuni atât de mici este importantă, însă nu doar pentru evitarea amenzilor, ci mai ales pentru sănătatea noastră. În plus, o bună parte din plastic nici nu mai ajunge să fie reciclat, ci se pierde pe drum.
Raul Pop, expert în deșeuri Ecoteca: Vorbim despre paie, bețișoare, vorbim și despre pungile de plastic pe care le vedem pe câmpuri, că le ia vântul de pe groapa de gunoi și le vezi în toată țara, (...) toate aceste lucruri, după aceea, prin acțiunea factorilor atmosferici, se descompun. Urmează tot ce se numește microplastic, care mai departe, se înfiltrează în sol, în apă și de acolo ajungem înapoi într-un lanț trofic și până în mâncarea noastră.
Studiile arată că fiecare dintre noi mâncăm săptămânal echivalentul unui card bancar, adică aproximativ cinci grame de plastic. Mai mult, peste 100.000 de animale marine mor anual din cauza plasticului care ajunge în ape. Cele mai des întâlnite obiecte sunt pet-urile, pungile și plasticele de unică folosință. Ministerul Mediului spune că încă așteaptă oficial scrisoarea din partea Comisiei și că abia atunci va oferi un răspuns complet.
