În 2024 am avut cel mai călduros an din istorie și 2025 îi va călca pe urme, conform specialiștilor. Nu am stat bine nici la capitolul biodiversitate. Politicienii au dat drumul la vânătoarea de trofeu de urs, deși este o specie protejată. Așa că ne putem aștepta ca noul an să vină și cu o altă procedură de infringement din partea Comisiei Europene.
Codașii Europei la reciclare. Cum a arătat primul an de SGR
La reciclare suntem în continuare codașii Europei, cu o rată de doar 11%, dar am făcut mici pași cu reciclarea ambalajelor din sticlă, plastic și metal. Prin sistemul de garanție returnare, românii, cu tot cu stat la cozi și cu frustrări, au returnat într-un an peste 3 miliarde de ambalaje.
Românii au returnat anul acesta aproximatic 3 miliarde de ambalaje de sticlă, plastic sau metal. Rata de returnare din ultimele luni a depășit 80%, dar media pe an tot rămâne la aproximativ 50%. Asta înseamnă că cealaltă jumătate a ambalajelor nereturnate ajunge fie la fabricile de sortare, fie în natură. Românii au aruncat apriximativ 250 de milioane de euro anul acesta, pentru că nu și-au returnat sticlele. Asta poate și pentru că nu au avut tot timpul unde să le returneze.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Garda de Mediu și ANPC au avut nenumărate discuții cu comercianții. Astăzi nu există niciun comerciant în România care să nu fie pe deplin conștient de obligațiile pe care le are în cadrul SGR. Singurii care astăzi decid că nu vor să respecte legea sunt cei care o fac cu rea credință.”
Încă existe magazine în România care încasează garanția de 50 de bani pentru fiecare ambalaj, dar nu o și returnează clienților.
Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Retailerilor Mici și Mijlocii: „Există felul de colectare super legal, pe care îl folosesc toate companiile serioase. Există o modalitate în capătul celălalt, când nu se colectează, și există undeva mijlocul: niște companii mici care nu vor să-și refuze clientul, adună PET-urile și dau banii din buzunarul lor cumva, după care se duc la marii retaileri, introduc PET-urile și-și recuperează banii.”
Acesta este doar unul din motivele pentru care se creează cozi la aparatele de la marile magazine. Românii s-au lovit de astfel de frustrări anul acesta. Mai mult, au dat și de aparate care nu funcționează, iar cei din HORECA s-au plâns constant de întârzierile mari la ridicarea sacilor.
Compania RetuRO spune că a mărit numărul de mașini care preiau sacii și că lucrurile se vor echilibra odată ce se înscriu toți retailerii în sistem.
Raul Pop, Director Programe Ecoteca: „Iată, avem aproape un an de când vedem sistemul SGR, cum anume schimbă realitatea și o schimbă vizibil. De la miliardele de unități de bucăți de ambalaj pe care noi acum le recuperăm și le trimitem la reciclare, pe care înainte le trimiteam eventual la groapa de gunoi sau la reciclare, dar într-o pondere foarte mică, și până la modul în care la noi acasă vedem fiecare dintre noi ce facem cu sticla care are sau nu are simbol, unde o găsim, un loc în gospodărie să o ținem până returnăm la un magazin. Și mai departe vedem și că magazinele la care putem returna sunt din ce în ce mai multe.
Din păcate, încă nu sunt toate, dar cel puțin în zona urbană eu n-am întâlnit situații în care să merg cu o sticlă și să nu mi-o primească, chiar dacă puțin strâmbat din nas la momentul respectiv. Deci putem spune că 2024 este un an de referință pentru reciclare.”
Ce facem cu acești retaileri care nu s-au înscris?
Raul Pop, Director Programe Ecoteca: „Niciun magazin nu-și dorește să-și piardă clienții și eu cred că din cei 40.000 neînscriși, mulți dintre ei primesc sticlele și le duc după aceea în primul magazin mare de la o margine de oraș, unde le returnează efectiv bucata cu bucata și recuperează pe loc garanția pe care au dat-o consumatorului. Cred că asta se va remedia într-un timp relativ scurt. Vedem că sistemul funcționează din ce în ce mai predictibil față de începutul anului, când au fost foarte multe nemulțumiri legate de întârzierea cu care se ridicau de la magazine sacii cu cu sticle.
Mai nou, nu se mai aude atât de des acest acest acest reproș și este normal ca un sistem care pornește la nivel național, simultan în toate toate zonele țării să aibă la început câteva sughițuri, să le spunem. Eu cred că s-au depășit și anul viitor va fi un an în care intrăm în normalitate.”
- În 2024, Euronews România a lansat campania RECICLĂM SĂ NE SALVĂM.
Legea Vânătorii: aproape 500 de urși vor putea fi împușcați
2024 a însemnat și că aproape 500 de urși vor putea fi împușcați prin cota de prevenție adoptată în această vară. Asta după ce o tânără a murit atacată de urs în Jepii Mici. Noua lege permite acum și vânătorilor străini să vină în România și să vâneze urși. Mai mult, aceștia pot și să plece acasă cu trofeul.
În Legea Vânătorii s-a modificat și dimensiunea animalelor care pot fi împușcate. Adică urși mult mai mari și implicit, mult mai scumpi. Un trofeu de urs poate să depășească 10.000 de euro. Într-un răspuns exclusiv pentru Euronews România, Comisia Europeană a amintit că ursul brun este o specie protejată și că vânătoarea de trofee este strict interzisă.
Proiectul de lege propus de fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna, prevde dublarea cotei de prevenție. Dacă înainte, cota era de 220 de exemplare, prin noua lege reglementare vor putea fi împușcați aproape 500 de urși.
Tanczos Barna, fost ministru al Mediulului: „Diferența majoră față cotele de prevenție de până acum este vânătoarea. Până acum se făcea intervenția prin personalul tehnic de vânătoare, pe cheltuiala asocației. În momentul acesta, vânătoarea se poate face prin valorificarea trofeului.”
Vor putea fi împușcați urși de dimensiuni mult mai mari decât erau prevăzute în proiectul inițial. Asta înseamnă că cele mai mari exemplare, care sunt și cele mai scumpe. Oricine va putea vâna urșii, până și turiștii din alte țări.
Ministrul Mediului speră că nu va fi cazul, deși este legal.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Eu am încredere că administratorii fondurilor cinegetice înțeleg foarte bine spiritul acestei legislații, care nu este în legătură cu promovarea vânătorii de trofee cu vânători străini.”
Comisia Europeană a spus, într-un răspuns pentru Euronews România, că prin Directiva Habitate ministerele pot să introducă cote de prevenție pentru cazurile urgente, dar că vânătoarea de trofee este ilegală în UE.
„În urma analizei cunoștințelor existente, reiese că măsurile proactive ar trebui să aibă prioritate pentru prevenirea conflictelor cu urșii. Astfel de măsuri proactive includ prevenirea daunelor aduse agriculturii, prevenirea accesului la deșeuri și la alte surse de hrană umană, campanii de informare pentru a redresa comportamentul uman inadecvat (cum ar fi hrănirea urșilor), precum și echipe de urgență. Vânătoarea de trofee în cazul urșilor contravine legislației UE, deoarece ursul brun este specie strict protejată în UE”, este răspunsul Comisiei Europene, la solicitarea Euronews România.
România nu a implementat măsurile prevăzută în Directiva Habitate. Mai mult, până în prezent țara noastră nu a făcut un recensământ al urșilor. Cifrele speculate în spațiul public diferă de la an la an și variază între 6.000 și 8.000 de exemplare.
Ministrul Mediului se bazează, însă, pe alte date: „Dacă ne uităm la valoarea pagubelor, dacă ne uităm la știrile de la televizor, constatăm că au apărut urșii în niște localități sau județe unde până mai ieri n-au fost.”
Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte PE: „Toată populația de urși se găsește între 3.000 și 10.000 pentru că nu avem date concrete. 500 de urși este, scuzați-mă că folosesc termenul, genocid cumva. 7% din banii de PNRR merg spre biodiversitate. Nu găsim noi suficienți bani?”
În comisia de dezbatere au fost respinse majoritatea amendamentelor care vizau și alte măsuri. Una dintre propuneri era să existe campanii de informare a oamenilor, însă nu a fost acceptată, invocând ar avea un impact bugetar prea mare. Experții spun că ridicarea cotei de prevenție nu va rezolva, însă, problem urșilor. În Băile Tușnad, pomii fructiferi au fost tăiați. Containerele de gunoaie anti-urs nu permit animalelor să umble în ele, casele din jur sunt împrejmuite cu garduri electrice, iar panourile care atenționează turișii că există urși în zonă sunt la tot pasul.
Ce spune Ciprian Gălușcă, activist de mediu Greenpeace România, despre legea prin care s-au admis cotele de prevenție: „E îngrijorător și spun asta pentru că în continuare ne lipsește acel cadru științific, acel recensământ pe care autoritățile trebuie să-l finalizeze, astfel încât deciziile de management al speciei să fie bazate pe informare, pe cunoștințe, pe ce ne spun specialiștii că ar trebui să facem până la urmă. Și când mă refer la specialiști, aș vrea să clarific. Aici ar trebui să includem mai mult biologii în astfel de decizii. Trebuie să studiem foarte bine problema conflictului între urs și comunități, dacă vrem să avem, un management sustenabil. Mai puțin să ascultăm vânătorii, care, desigur, ei fac un serviciu atunci când când e nevoie de el. Dar când aleg să să managerieze specia, o fac din din motive, să spunem așa, economice, în primul rând.”
Cum se face recensământul urșilor?
Ciprian Gălușcă, activist de mediu Greenpeace România: „Sunt diferite metode științifice. Practic nu o să se poată merge în teritoriu și nu o să se poată acoperi 100% habitatul urșilor, deci n-o să facă o numărătoare în adevărat un sens al cuvântului. Sunt diferite metode prin care se poate extrapola. Metoda cea mai recunoscută la nivel global e cea a sondării materialului genetic care a descoperit în pădure, acele urme pe care le lasă ursul în habitatul său. Iar prin extrapolare putem să ajungem să avem o o imagine de ansamblu asupra dinamicii demografice a speciei. Dar vreau să se mai sublinieze un lucru foarte important: studiile n-ar trebui să se refere doar la la demografia speciei, ci ar trebui să se concentreze foarte mult și pe cum arată habitatul acum al ursului, cât de de fragmentat e, care sunt acei factori care împing viața sălbatică către comunități și de aici se generează conflictul. Deci avem nevoie, pe lângă acest recensământ al populației, și de niște studii foarte aprofundate la nivel național care să descrie cât mai bine contextul în care are loc acest conflict.”
Codul Silvic, adoptat de Parlamentul
Codul Silvic a fost adoptat de Parlament anul acesta. Peste 200 de amendamente au fost admise. De acum, sancțiunile pentru cei care taie lemne ilegal vor fi înăsprite, iar camioanele acestora vor fi confiscate. Românii vor putea să intre în orice pădure din țară, un lucru care era restricționat în trecut. Mai mult, acum există și un obiectiv de împădurire: 60.000 de hectare până în 2030, iar copacii din Centurile Verzi de lângă orașe vor fi tăiați doar în caz de nevoie, și nu în scop economic.
Și în pădurile seculare vor fi reguli mult mai stricte.
Diana Buzoianu, deputat USR: „Sunt măsuri pentru care societatea civilă, pentru care noi în Parlament ne-am luptat ani de zile și ne bucurăm foarte mult să vedem că acest proiect a trecut. Sigue că el nu este unul perfect, întotdeauna există loc de îmbunătățire. Au fost și amendamente care nu au fost încă adoptate, dar per total este un pas uriaș înainte pentru protejarea pădurilor.”
Cel mai călduros an din istorie
2024 a fost cel mai călduros an din istorie. Fiecare lună a bătut recordurile din trecut, conform Agenției Copernicus, care monitorizează temperatura la nivel global. Fenomele extreme și-au spus cuvântul în fiecare anotimp. De la caniculă, secetă, incendii de vegetație și până la furtuni puternice, oamenii au simțit efectele schimbărilor climatice pe pielea lor.
Vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din istorie la nivel global. În Europa, temperaturile au depășit 48 de grade celsius în unele zone. În medie, aproximativ 40.000 de europeni mor anual din cauza căldurii. Europa a fost însă dominată și de inundații în ultimele luni. În Spania peste 200 de oameni au murit.
În România 7 oameni și-au pierdut viața în urma viiturii, și sute au rămas fără gospodării în județul Galați.
2025 cel mai probabil îi va călca pe urme lui 2024. Privim spre noul an cu speranța unor ținte și măsuri mai ambițioase care să ne aducă mai aproape de alte țări europene. Până atunci însă, fiecare dintre noi putem să contribuim la un mediu mai curat, mai puțin poluat.
La ce ne putem aștepta în 2025?
Bogdan Antonescu, cercetător în fizică atmosferică, expert în schimbări climatice: „Vorbim de trendul pe care îl vedem și acum, adică pe măsură ce o să crească concentrația de gaze cu efect de seră, pentru că nu vedem deja un trend descrescător în în acest caz, atunci impactul asupra fenomenelor extreme o să fie din ce în ce mai mare. Asta înseamnă că pentru 2025 am putea să ne așteptăm la ceva asemănător cu ce am avut în 2024 în România, în 2023 de asemenea: valuri de căldură extinse față de deceniile anterioare, perioade cu secetă prelungită, dar care să fie întrerupte de exact ce am avut în 2024, perioade cu precipitații foarte intense într-un timp foarte scurt și care pot să producă inundații. Deci genul acesta de fenomene extreme. Despre genul acesta de fenomene extreme știm destul de multe și e clar că și procesele fizice prin care se formează aceste fenomene sunt influențate de schimbările climatice.
Apoi sunt fenomenele la scară mai mică, de exemplu furtunile cu grindina de mari dimensiuni, cu vânt intens, chiar și cu tornade. Aici lucrurile sunt mai complicate, pentru că nu avem un trend clar, nu știm. Înțelegem procesele fizice prin care se formează și influența asupra proceselor fizice, dar nu avem suficient observații ca să ca să putem anticipa schimbări. Dar trendul general este către o creștere a instabilității, iar instabilitatea alimentează toate aceste genuri de furtuni. Altfel spus, putem să ne așteptăm la mai multe furtuni, dar greu de spus exact ce tip de furtună va fi.”
