Directorul Ziarului de gardă: „S-a făcut atâta rău prin aceste exerciții de corupere a cetățenilor, încât vom avea nevoie de ani și ani ca să readucem cetățenii cu picioarele pe pământ”.
Republica Moldova și-a declarat independența pe 27 august 1991, iar pe 8 decembrie 1991 au avut loc primele alegeri prezidențiale. De la obținerea independenței, Republica Moldova a avut șase președinți aleși.
Pe 20 octombrie cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urnele de votare pentru a decide cine va fi ce de-al șaptelea președinte ales de popor de la desprinderea țării de imperiul sovietic, în anul 1991.
Alegeri extrem de importante în Republica Moldova pe 20 octombrie. Pe lângă scrutinul pentru președinte, moldovenii votează și la referendumul inițiat de președinta Maia Sandu, în în vederea aderării a țării la Uniunea Europeană.
Republica Moldova organizează, în aceeași zi, primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul pentru integarea țării în Uniunea Europeană. În România, vor fi deschise 16 secții de votare pentru cetățenii moldoveni care se află peste Prut.
Duminică au început alegerile legislative din Austria, la care au drept de vot 6,43 milioane de cetăţeni şi care s-ar putea încheia, potrivit sondajelor, pentru prima dată în istoria ţării cu o victorie a ultranaţionaliştilor.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că ”nu este posibil să se facă o lege pentru o persoană”, după ce a fost întrebat despre proiectul legislativ promovat de PNL care i-ar fi permis să candideze pentru un post la Senat.
Preşedinta Maia Sandu conduce în cursa prezidenţială, la fel ca şi votul "da" la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană, ambele stabilite pentru 20 octombrie.
Ludovic Orban, candidatul susținut de Forța Dreptei și de PMP la alegerile prezidențiale, a declarat că președintele Klaus Iohannis vrea să împartă printr-o înțelegere cu PSD „cele mai înalte funcții în stat”.
Forța Dreptei, REPER și DREPT sunt partide politice care nu au candidat la alegerile parlamentare din 2020 și totuși, acum, la final de legislatură, au reprezentanți în Camera Deputaților.
Ascensiunea extremiștilor în marile democrații din Europa poate pune pe gânduri și România. Exemplele din prezent, din țări precum Germania, Franța sau Italia, erau de neconceput în urmă cu câțiva ani, însă ceea ce a rezultat la alegeri creează neliniște în blocul comunitar.
Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă-dreapta, eurosceptic și anti-imigrație, se află pe primul loc în alegerile regionale din landul Turingia, potrivit exit-poll-urilor. Partidul s-a plasat pe locul al doilea, la mică distanţă după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), în Saxonia.
Nicolas Maduro a promis ''pace, stabilitate şi dreptate'' într-un discurs susţinut în cursul nopţii de duminică spre luni, imediat după ce s-a anunţat că a fost reales pentru un al treilea mandat ca preşedinte al Venezuelei.
Alianţa de stânga Noul Front Popular se află în frunte în turul al doilea al alegerilor legislative din Franţa, în faţa coaliţiei lui Macron şi a extremei drepte, potrivit primelor estimări ale institutelor de sondare.
Tensiunile din Franța au ajuns la cote maxime înainte de duminica decisivă privind alegerile parlamentare, având în vedere ascensiunea extremiștilor, în special a partidului lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (Rassemblement National).
