Pe 20 octombrie cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urnele de votare pentru a decide cine va fi ce de-al șaptelea președinte ales de popor de la desprinderea țării de imperiul sovietic, în anul 1991.
11 candidați în cursa pentru președinția Moldovei
Mențiunea „ales de popor” nu este întâmplătoare, fiindcă din septembrie 2009 și până în martie 2012, pe fondul unor lupte crâncene dintre partidele parlamentare pentru cea mai înaltă funcția în stat, Republica Moldova a avut trei președinți interimari. Funcția a fost exercitată pe rând de către doi șefi ai Parlamentului și un prim-ministru.
În cursa electorală pentru cea mai înaltă funcție din stat s-au înscris 11 candidați. Totuși, principala bătălie se va da între trei politicieni creditați cu cele mai mari șanse, conform sondajelor. Proiecțiile politice de până acum arată că șeful statului ar putea să nu fie ales din primul tur de scrutin.
Maia Sandu, locomotiva integrării europene
Maia Sandu, actualul șef al statului, promotor al politicilor de integrare europeană a țării, este favorita competiției electorale. Ea este și principalul susținător al referendumului constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană, exercițiu democratic care va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. În cazul în care cetățenii vor susține demersul președintelui, integrarea europeană va fi prevăzută în Constituția țării.
Prin urmare, pentru cel de-al doilea mandat de șef al statului, Maia Sandu își propune finalizarea a procesului de pregătire a țării pentru aderare până în 2030. În acest scop, sunt prevăzute, între altele, investiții de aproape 8 miliarde de lei (400 de milioane de euro) pentru dezvoltarea infrastructurii. Oferta electorală a actualului președinte mai include și o creștere de 2,5 ori a salariului minim, până la nivelul de 500 de euro.
Lupta pentru a doua poziție în buletinele de vot, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, se va da între Alexandr Stoianoglo și Renato Usatîi.
Alexandr Stoianoglo, statut special pentru Transnistria. Va bloca aderarea țării la NATO
Alexandr Stoianoglo, este candidatul Partidului Socialiștilor, formațiune ce pledează pentru relații prioritare cu Rusia și integrarea țării în structurile eurasiatice, conduse de Moscova, în defavoarea parcursului european.
Chiar dacă nu este oficial membru de partid, Alexandr Stoianoglo a preluat în mare parte obiectivele socialiștilor. Acesta vrea să modifice Constituția țării pentru a-i acorda un statut special regiunii separatiste transnistrene, controlate de Moscova. În acest fel, autoritățile separatiste de la Tiraspol vor avea puterea să influențeze politicile externe și de securitate ale statului.
Un alt obiectiv presupune consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova, care să împiedice aderarea țării la NATO sau alte structuri colective de apărare. Întâmplător sau nu, acest demers seamănă izbitor cu cel promovat de Kremlin, care insistă ca atât Republica Moldova, cât și Ucraina, să fie state neutre din punct de vedere militar.
Renato Usatîi, un președinte pentru „dictatura ordinii”
Renato Usatîi, fostul primar al municipiului Bălți, al doilea cel mai mare oraș din țară, este candidatul formațiunii „Partidul Nostru”, pe care l-a fondat. Pledează pentru concentrarea puterii în mâinile președintelui și reducerea rolului Parlamentului la unul secundar. Acesta se declară un candidat antisistem, care va schimba actuala construcție instituțională a statului.
”Mă lansez în această cursă prezidențială nu doar pentru a-l învinge pe președintele actual, ci pentru a distruge sistemul creat în ultimii 30 de ani, care ne trage în jos și nu ne permite să ne dezvoltăm. Este nevoie de o mână de fier, de care să se teamă hoții și corupții. Primul lucru pe care îl vom face va fi dizolvarea acestui Parlament și schimbarea sistemului constituțional. Republica prezidențială înseamnă dictatura ordinii”, se menționează în manifestul lansat de Renato Usatîi.
Cine sunt principalii candidați
Maia Sandu, născută în anul 1972, își începe cariera politică în 2012, când este numită ministru al Educației, funcție pe care o deține până în 2015. Criza politică și luptele politico-economice dintre prim-ministrul de atunci Vlad Filat și oligarhul Vlad Plahotniuc, dar și „furtul miliardului” - devalizarea sistemului bancar - o propulsează pe Maia Sandu printre liderii luptei anti-oligarhice, care optează pentru integrarea europeană a țării.
În 2016, Maia Sandu înființează formațiunea Partidul Acțiune și Solidaritate, care devine rapid una dintre principalele forțe politice de opoziție, cu un rol important la înlăturarea de la putere a Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc.
În vara anului 2019 devine prim-ministru al Republicii Moldova, iar din decembrie 2020 este șef al statului. Maia Sandu este principalul promotor al integrării europene a Republicii Moldova. În mandatul său, în vara anului 2022, Republica Moldova a obținut statutul de stat-candidat pentru integrarea europeană, iar ulterior a lansat negocierile de aderare. Maia Sandu este politicianul de la Chișinău care se bucură de cea mai bună imagine și credibilitate în principalele cancelarii europene. Actualul președinte al Republicii Moldova deține și cetățenia României.
Alexandr Stoianoglo, născut în anul 1967 în orașul Comrat, în prezent capitala autonomiei găgăuze, și-a început cariera în calitate de procuror. Lansarea în politica mare are loc în 2009, când devine deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Nu se remarcă prin inițiative și declarații extreme, este mai degrabă un politician moderat.
Preponderent vorbitor de limbă rusă, are o atitudine favorabilă întăririi relațiilor cu Federația Rusă. În perioada 2009-2014 a fost membru, dar și conducător al Delegației permanente a Legislativului moldovenesc în cadrul Adunării Parlamentare a CSI (Comunitatea Statelor Independente - organizație condusă de Rusia, formată de 12 republici ex-sovietice după destrămarea URSS), iar în 2011-2014 conduce Grupul de prietenie dintre Parlament și Duma de Stat a Rusiei.
În noiembrie 2019, în ultimele săptămâni de mandat ale președintelui socialist Igor Dodon, Alexandr Stoianoglo este numit procuror general. În toamna anului 2021, este arestat pentru 72 de ore, iar în urma unui proces, de mulți considerat controversat și care viza activități politice din perioada în care a fost deputat, este demis din funcție. Alexandr Stoianoglo deține și cetățenia României.
Renato Usatîi, născut în anul 1978, total necunoscut publicului din țară, apare brusc pe scena politică în anul 2014, în plină criză politică și economică, după 10 ani de activitate în Federația Rusă.
Pretinde că în zece ani, perioadă în care s-a aflat în Rusia, a reușită să dezvolte o afacere de succes, iar compania lui din orașul Nijni Novgorod (Rusia), devine „principalul furnizor de instrumente din metal dur” pentru monopolul de stat Căile Ferate ale Rusiei. Nu ezită să-și etaleze puterea financiară, dar și proprietățile deținute în Rusia, inclusiv vila de lux din Moscova. Apare în fotografii purtând arme de asalt. Reușește să devină de două ori primar al orașului Bălți, al doilea cel mai mare din Republica Moldova, în anii 2015 și 2019.
Renato Usatîi recunoaște că este în relații bune cu unul dintre liderii lumii interlope din Rep. Moldova și care a fugit în Rusia. Despre acesta Usatîi spune că „îi este vecin la Moscova”. Unii politicieni moldoveni au declarat chiar că în spatele lui Usatîi ar sta serviciile ruse de securitate. Chiar și așa, în 2020, Renato Usatîi este inculpat în Rusia, fiind acuzat că ar fi parte a unei scheme prin care au fost scoase ilegal din țară aproape 6,7 miliarde de dolari.
Usatîi pretinde că este nevinovat, iar dosarul ar fi unul fabricat la comanda politicianului Igor Dodon, principalul concurent de pe segmentul pro-rus. Drept urmare, în ultima perioada, Usatîi și-a temperat discursul pro-rus, pro-Putin și anti-european, care-l caracterizau. Ranato Usatâi deține și cetățenia Federației Ruse.
Rolul jucat de Ilan Șor în lupta electorală
Principala formațiune pro-rusă din țară, vârful de lance în războiul hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova, Blocul „Pobeda” (Victorie) al oligarhului condamnat penal Ilan Șor, nu a fost admisă să participe cu propriul candidat în cursa prezidențială. Chiar și așa, cel puțin doi candidați înregistrați sunt suspectați că ar fi conduși din umbră de Ilan Șor. Iar în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, este important pe cine va susține Șor, care are încă destui susținători printre alegătorii moldoveni pe care-i cumpără cu bani din Rusia.
