Cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova sunt chemați la urne pe 20 octombrie 2024, pentru alegerile prezidențiale. Simultan cu alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024, va fi organizat și referendumul de schimbare a Constituției, în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale din Republica Moldova în 2024
Pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 candidați. Printre aceștia este și actuala președintă, Maia Sandu.
1. Maia Sandu (independentă, susținută de PAS)
Actuala președină a Republicii Moldova, Maia Sandu, candidează pentru un nou mandat, ca independentă, dar susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Maia Sandu a fost votată în decembrie 2020 în funcția de președinte al Republicii Moldova, fiind al șaselea președinte ales, de la obținerea independenței, și prima femeie din această țară care deține funcția. Anterior funcției de președinte, Maia Sandu a fost prim-ministru (8 iunie - 14 noiembrie 2019) și ministru al Educației (24 iulie 2012-30 iulie 2015).
2. Alexandr Stoianoglo (PSRM)
Alexandr Stoianoglo este un politician de origine găgăuză, care a ocupat funcția de procuror general al Republicii Moldova, în perioada 29 noiembrie 2019 – 5 octombrie 2021. Anterior, a fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010). La alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Alexandr Stoianoglo candidează din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
3. Renato Usatîi (Partidul Nostru)
Renato Usatîi este fostul primar al localității Bălți. El a mai candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și în anul 2020, când s-a clasat pe locul al treilea, după Maia Sandu și Igor Dodon, ratând astfel intrarea în turul al doilea. Renato Usatîi candidează la alegerile prezidențiale din 2024 din partea Partidului Nostru.
4. Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei)
Vasile Tarlev este fost prim-ministru al Republicii Moldova (19 aprilie 2001 – 31 martie 2008). În prezent, Tarlev este președinte al Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor din Moldova și conduce partidul Viitorul Moldovei.
5. Irina Vlah (independentă)
Irina Vlah este fostă guvernatoare (bașcană) a Găgăuziei (15 aprilie 2015 - 19 iulie 2023), o mică regiune autonomă din sudul Republicii Moldova. Irina Vlah şi-a început cariera politică în Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), fiind aleasă pe listele acestui partid ca deputat, între 2005 și 2015.
6. Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei)
Ion Chicu este fost premier al Republicii Moldova (14 noiembrie 2019 – 31 decembrie 2020). Înainte să fie premier, el a fost ministru al Finanțelor și consilier al fostului președinte Igor Dodon. El este candidatul Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei la funcţia de preşedinte.
7. Andrei Năstase (independent)
Andrei Năstase este fost primar general al Chișinăului (8 octombrie – 11 noiembrie 2019) și viceprim-ministru și ministru de Interne în Guvernul Maia Sandu (8 iunie – 14 noiembrie 2019). Andrei Năstase a fost ales primar al capitalei Republicii Moldova în iunie 2018, însă scrutinul a fost anulat de instanță pe motiv că Năstase ar fi făcut propagandă electorală în ziua scrutinului. După 16 luni, mandatul său de primar a vost validat. La alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Andrei Năstase candidează ca independent.
8. Octavian Țîcu (Blocul „Împreună”)
Octavian Țîcu este istoric și fost boxer profesionist. În cariera sa politică, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (9 martie 2019 – 23 iulie 2021), consilier raional în Consiliul raional Ungheni (24 iunie – 15 septembrie 2015) și ministru al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova (26 februarie – 30 mai 2013). La alegerile prezidențiale, Octavian Țîcu este candidatul blocului „Împreună”, din care fac parte Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor, Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).
9. Victoria Furtună (independentă)
Victoria Furtună este fostă procuroare anticorupție. Potrivit presei din Republica Moldova, ea și-a început cariera de procuror în anul 2008, iar în anul 2021, Victoria Furtună a candidat la funcția de procuror general interimar, după suspendarea din funcție și reținerea lui Alexandr Stoianoglo. Victoria Furtună candidează ca independentă la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.
10. Tudor Ulianovschi (independent)
Tudor Ulianovschi este fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova în Guvernul Pavel Filip (10 ianuarie 2018 – 8 iunie 2019). În perioada martie 2016– 2017 a fost ambasador al Republicii Moldova în Elveția. La alegerile prezidențiale din Republica Moldova, el candidează ca independent.
11. Natalia Morari (independent)
Natalia Morari este o jurnalistă din Republica Moldova, cunoscută pentru anchetele sale și moderarea unor emisiuni de analiză politică. În 2008, ea a fost expulzată din Rusia. La vremea respectivă, jurnalista lucra pentru publicația New Times. La alegerile prezidențiale din 20 octombrie, Natalia Morari candidează ca independentă.
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova
Sondaje: Cine ar câștiga alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024
Președinta Maia Sandu este favorită să câștige un nou mandat, potrivit celor mai recente sondaje.
Un sondaj realizat de compania iData, citat de Agerpres pe 23 septembrie 2024, arată că Maia Sandu ar obţine 26,8% din voturile alegătorilor, urmată de Renato Usatîi, liderul Partidul Nostru, cu 12,7% din voturi, şi de fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, cu 11,2% din voturi.
Un alt sondaj realizat de compania iData și publicat pe 3 septembrie 2024, arăta că Maia Sandu ar obține 27,5% din voturi, fiind urmată de Renato Usatîi cu 11,6%. Alexandr Stoianoglo s-a clasat pe locul trei, cu 11,4%.
Cât durează mandatul președintelui Republicii Moldova
Mandatul președintelui Republicii Moldova este de patru ani, potrivit Constituției. La fel ca în România, o persoană nu poate deține funcția de președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive.
Articolul 80 din Constituția Republicii Moldova:
(1) Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.
(2) Președintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Președintele nou-ales.
(3) Mandatul Președintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.
Cum se votează la alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024
La alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024 au drept de vot cetățenii cu vârsta de cel puțin 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. În ziua votului, urnele se deschid la ora 7:00 dimineață și se închid la ora 21:00.
Pentru a vota, alegătorul are nevoie de unul din următoarele documente/acte de identitate:
- buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;
- buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;
- pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.
Câte secții de votare vor fi deschise în România pentru alegerile din Republica Moldova
Alegătorii care nu se află în Republica Moldova în ziua votului o pot face la secțiile de votare organizate în străinătate. În total, 234 de secții de votare vor fi deschise în străinătate, infomează Comisia Electorală Centrală. Dintre acestea, 16 vor fi în România:
- trei în București;
- două în Iași;
- două în Cluj-Napoca;
- câte una în: Bacău, Brașov, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava și Timișoara.
Cum sunt validate alegerile prezidențiale din Republica Moldova
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024 sunt validate dacă în primul tur de scrutin se prezintă la urne cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale. Este ales candidatul care adună majoritatea voturilor valabil exprimate (50%+1), în caz contrar se organizează al doilea tur de scrutin. În al doilea tur de scrutin participă primii doi candidați ca număr de voturi din primul tur și este ales președinte candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de prezența la vot.
Rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova este validat de Curtea Constituțională. După validarea scrutinului, candidatul ales președinte depune jurământul în fața Parlamentului şi a Curții Constituționale, cel târziu la 45 de zile după alegeri.
Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția şi legile țării, să apăr democrația, drepturile şi libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.
Cine au fost președinții Republicii Moldova până în prezent?
Republica Moldova și-a declarat independența pe 27 august 1991, iar pe 8 decembrie 1991 au avut loc primele alegeri prezidențiale. De la obținerea independenței, Republica Moldova a avut șase președinți aleși (fie prin vot direct, fie de către Parlament) și trei președinți interimari. Mircea Snegur a fost primul președinte ales al Republicii Moldova.
Potrivit alegeri.md, în perioada 1991–2000, șeful statului era ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În urma reformei constituționale din 2000, procedura de alegere a președintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând responsabilitatea de alegere a președintelui țării. Prin Decizia Curții Constituționale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni, fără a modifica atribuțiile președintelui.
Lista președinților Republicii Moldova:
- Mircea Snegur (23 septembrie 1990 - 15 ianuarie 1997)
- Petru Lucinschi (15 ianuarie 1997 - 7 aprilie 2001)
- Vladimir Voronin (7 aprilie 2001 - 11 septembrie 2009)
- Mihai Ghimpu (președinte interimar; 11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010)
- Vladimir Filat (președinte interimar; 28 decembrie - 30 decembrie 2010)
- Marian Lupu (președinte interimar; 30 decembrie 2010 - 23 martie 2012)
- Nicolae Timofti (23 martie 2012 - 23 decembrie 2016)
- Igor Dodon (23 decembrie 2016 - 24 decembrie 2020)
- Maia Sandu (24 decembrie 2020 - prezent)
