Republica Moldova și-a declarat independența pe 27 august 1991, iar pe 8 decembrie 1991 au avut loc primele alegeri prezidențiale. De la obținerea independenței, Republica Moldova a avut șase președinți aleși (fie prin vot direct, fie de către Parlament) și trei președinți interimari. Mircea Snegur a fost primul președinte ales al Republicii Moldova.
Potrivit alegeri.md, în perioada 1991–2000, șeful statului era ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În urma reformei constituționale din 2000, procedura de alegere a președintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând responsabilitatea de alegere a președintelui țării. Prin Decizia Curții Constituționale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni, fără a modifica atribuțiile președintelui.
Cine au fost președinții Republicii Moldova
- Mircea Snegur (23 septembrie 1990 - 15 ianuarie 1997)
- Petru Lucinschi (15 ianuarie 1997 - 7 aprilie 2001)
- Vladimir Voronin (7 aprilie 2001 - 11 septembrie 2009)
- Mihai Ghimpu (președinte interimar; 11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010)
- Vladimir Filat (președinte interimar; 28 decembrie - 30 decembrie 2010)
- Marian Lupu (președinte interimar; 30 decembrie 2010 - 23 martie 2012)
- Nicolae Timofti (23 martie 2012 - 23 decembrie 2016)
- Igor Dodon (23 decembrie 2016 - 24 decembrie 2020)
- Maia Sandu (24 decembrie 2020 - prezent)
Cum s-a schimbat procedura de alegere a președintelui Republicii Moldova
În perioada 1991-2000, procedura alegerii preşedintelui a prevăzut votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În urma reformei constituţionale din 2000, procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând responsabilitatea de alegere a preşedintelui ţării. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni, fără a modifica atribuţiile preşedintelui.
1991: Primele alegeri prezidențiale din Republica Moldova
Primele alegeri prezidenţiale desfăşurate după declararea independenţei Republicii Moldovei, la 27 august 1991, au avut loc la 8 decembrie 1991. Din trei grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar unul a reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Rata de participare la acest tur de scrutin a fost de 83,96%, din 2.368.287 de alegători incluşi în listele electorale, potrivit sursei citate.
Astfel, Mircea Snegur, care fusese numit preşedinte al Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti (RSSM) de către Sovietul Suprem, la 3 septembrie 1990, a obţinut 98,22% din voturi la scrutinul din 1991, fiind singurul candidat (independent). Din 1989 până în 1990, Mircea Snegur a avut funcţia de Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM şi de Preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM. De la 3 septembrie 1990 până la 1 decembrie 1996, a deţinut funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, după cum aminteşte presedinte.md.
1996: Petru Lucinschi este ales președinte
În 1996, din 15 grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar nouă au reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
Astfel, concurenţii electorali înscrişi pe buletinele de vot în primul tur de scrutin organizat la 17 noiembrie 1996 au fost: Mircea Snegur (Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova), Andrei Sangheli (Partidul Democrat Agrar din Moldova), Petru Lucinschi (candidat independent), Valeriu Matei (Partidul Forţelor Democratice), Vladimir Voronin (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova), Iuliana Gorea-Costin (candidat independent), Anatol Plugaru (candidat independent), Veronica Abramciuc (candidat independent) şi Marina Liviţchi (candidat independent).
Mircea Snegur (38,75%) şi Petru Lucinschi (27,66%) s-au calificat pentru turul al doilea, organizat la 1 decembrie 1996, în urma căruia Petru Lucinschi a fost declarat câştigător al alegerilor, cu 54,02% din voturi.
Prezenţa la vot la alegerile din 1996 a fost: 68,13% din 2.399.156 de alegători incluşi în listele electorale în turul I şi 71,61% din 2.441.074 alegători înscrişi în turul II.
Petru Lucinschi a fost în perioada 1992-1993 ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. În 1993 şi 1994 a fost ales preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. A fost preşedinte al Republicii Moldova de la 1 decembrie 1996 până la 4 aprilie 2001, potrivit presedinte.md.
2001: Parlamentul îl alege pe Vladimir Voronin președinte
În urma reformei constituţionale din 5 iulie 2000, s-a instituit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament, prin vot secret, cu 3/5 (61) din voturile deputaţilor aleşi.
La 4 aprilie 2001, Parlamentul Republicii Moldova l-a ales pe liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, în funcţia de preşedinte al ţării, cu votul a 71 de deputaţi. Din cei 100 de deputaţi prezenţi în sala de şedinţe a Parlamentului la votare au participat 89. Cei 11 membri ai Partidului Popular Creştin Democrat au refuzat să participe la votare pe motiv că nu susţin nici unul din cei trei candidaţi - Vladimir Voronin, Dumitru Braghiş şi Valerian Cristea - şi pentru a evita speculaţiile politice..
Vladimir Voronin a fost ales în 1994 prim-secretar al Comitetului organizatoric al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi a mai candidat în 1996 la alegerile prezidenţiale directe.
2005: Vladimir Voronin, reales de Parlament în funcția de președinte
La 4 aprilie 2005, Vladimir Voronin a fost reales în funcţia de preşedinte al ţării cu votul a 75 de deputaţi, avându-l contracandidat pe Gheorghe Duca.
Vladimir Voronin a deţinut funcţia de preşedinte al Republicii Moldova până la 11 septembrie 2009. A iniţiat procesul oficial de integrare europeană a Republicii Moldova şi s-a afirmat ca promotor al independenţei, suveranităţii şi neutralităţii, susţinător al concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova, cunoscută şi drept doctrină a „moldovenismului", potrivit biografiei publicate pe site-ul presedinte.md.
În 2009 - 2011 au mai avut loc câteva runde de alegeri, dar candidaţii nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru ca alegerile să fie validate. Astfel, în acest timp, au deţinut funcţia de preşedinte interimar: Mihai Ghimpu (Partidul Liberal), 11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010; Vlad Filat (Partidul Liberal Democrat din Moldova), 28-30 decembrie 2010; Marian Lupu (Partidul Democrat din Moldova), 30 decembrie 2010 - 23 martie 2012.
2012: Nicolae Timofti este ales de Parlament în funcția de președinte
La 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales în Parlamentul Republicii Moldova cu votul a 62 de deputaţi, fiind singurul candidat.
Nicolae Timofti (n. 22 decembrie 1948) a fost numit în 2005 judecător la Curtea Supremă de Justiţie, iar din 2011 a fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. A depus jurământul de preşedinte al Republicii Moldova pe 23 martie 2012, funcţie pe care a deţinut-o până la 23 decembrie 2016.
2016: Președintele este din nou ales de cetățeni. Igor Dodon este votat președintele țării
În urma Deciziei Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.
În 2016, din 24 de grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar 12 au reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Candidaţii înscrişi pe buletinele de vot în primul tur de scrutin organizat la 30 octombrie 2016 au fost: Mihai Ghimpu (Partidul Liberal), Iurie Leancă (Partidul Popular European din Moldova), Dumitru Ciubaşenco (Partidul Nostru), Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), Igor Dodon (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova), Silvia Radu (candidat independent), Maia Laguta (candidat independent), Ana Guţu (Partidul "Dreapta"), Valeriu Ghileţchi (candidat independent).
Maia Sandu (38,71%) şi Igor Dodon (47,98%) s-au calificat pentru turul al doilea, organizat la 13 noiembrie 2016, în urma căruia Igor Dodon a fost declarat câştigător al alegerilor, cu 52,11% din voturi.
Prezenţa la vot la alegerile din 2016 a fost: 50,95% din totalul alegătorilor incluşi în listele electorale în turul I şi 53,45% în turul II.
Igor Dodon a fost ales în 2009 deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Până în 2011 a avut calitatea de membru al Biroului Permanent al Parlamentului, membru al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe din partea Partidului Comuniştilor. În noiembrie 2011, este ales preşedinte al grupului Socialiştilor, în urma creării acestuia în Parlament, conform biografiei publicate pe presedinte.md.
2020: Maia Sandu câștigă alegerile prezidențiale din Republica Moldova
La alegerile din 2020, din 13 grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar opt au reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Candidaţii înscrişi pe buletinele de vot în primul tur de scrutin organizat la 1 noiembrie 2020 au fost: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma Demnitate şi Adevăr), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), Igor Dodon (candidat independent), Violeta Ivanov (Partidul "Şor"), Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), Octavian Ţîcu (Partidul Unităţii Naţionale), Dorin Chirtoacă (Blocul electoral Unirea).
Maia Sandu (36,16%) şi Igor Dodon (32,61%) s-au calificat în turul al doilea, organizat la 15 noiembrie 2020, în urma căruia Maia Sandu a fost declarată câştigătoare a alegerilor, cu 57,72% din voturi.
Prezenţa la vot la alegerile din 2020 a fost de 48,54% în turul I şi 58,22% în turul II, potrivit alegeri.md.
Maia Sandu a fost ministru al Educaţiei în Guvernul Republicii Moldova (iulie 2012- iulie 2015). A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (februarie 2019 - iunie 2019), apoi a fost desemnată în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, funcţie deţinută până în noiembrie 2019. Pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În timpul mandatului său, Republica Moldova a primit statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană şi a început negocierile de aderare.
2024: 11 candidați înscriși pentru alegerile prezidențiale
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 2024 au loc pe 20 octombrie. S-au înscris 11 candidați, inclusiv actuala președintă, Maia Sandu. Specialiștii spun, însă, că din cei 11 candidați numai trei contează cu adevărat: Maia Sandu, Alexandr Stoianoglo și Renato Ustaîi. Doi au și cetățenie română, iar unul și cea rusă.
Maia Sandu, actualul șef al statului, este susținătoare ferventă a politicilor de integrare europeană și pare a fi favorita competiției electorale. Dealtfel, mulți lideri europeni au fost în ultima vreme la Chișinău tocmai pentru a o sprijini pe Maia Sandu, așa cum a făcut acum câteva zile șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Alexandr Stoianoglo, procuror general al țării, el este candidatul Partidului Socialiștilor, formațiune care vrea relații mai strânse cu Rusia și integrarea țării în structurile eurasiatice, conduse de Moscova, în defavoarea parcursului european. Alexandr Stoianoglo este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată în altele, acuzat de corupție și abuz de putere.
Renato Usatîi, fost primar al municipiului Bălți, al doilea cel mai mare oraș din Republica Moldova, este candidatul formațiunii „Partidul Nostru”, înființat de chiar de el. Renato Usatîi spune clar că își dorește concentrarea puterii în mâinile președintelui și reducerea rolului Parlamentului.
Cine sunt cei 11 candidați
- Maia Sandu (independentă, susținută de PAS)
- Alexandr Stoianoglo (PSRM)
- Renato Usatîi (Partidul Nostru)
- Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei)
- Irina Vlah (independentă)
- Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei)
- Andrei Năstase (independent)
- Octavian Țîcu (Blocul „Împreună”)
- Victoria Furtună (independentă)
- Tudor Ulianovschi (independent)
- Natalia Morari (independent)
Surse: Agerpres, Presedinte.md, alegeri.md
