Republica Moldova a organizat, duminică, primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană. Din primele date, peste jumătate din populația cu drept de vot s-a prezentat la urne, cifre-record, comparabile cu turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020.
Live text-ul Euronews România se reia luni dimineață, la prima oră. Vă mulțumim că ne-ați fost alături pe parcursul acestei zile!
Rezultatele după procesarea a peste 75% din voturi
După procesarea a 75% din voturi la referendum:
- DA - 44,79%
- NU - 55,21%
După procesarea a 75% din voturi la prezidențiale:
- Maia Sandu - 36,39%
- Alexandr Stoianoglo - 29,17%
- Renato Usatîii - 14,06%
Rezultatele după procesarea a peste 60% din voturi
După procesarea a 66% din voturi la referendum:
- DA - 44,76%
- NU - 55,24%
După procesarea a 61% din voturi la prezidențiale:
- Maia Sandu - 36,18%
- Alexandr Stoianoglo - 28,99
- Renato Usatîi - 14,48%
Rezultate preliminare în Chișinău
În Chișinău, Maia Sandu are, în acest moment, aproape 48% din voturi, în timp ce Alexandr Stoianoglo e la 20 de procente în urmă - 28%. Tot aici, la referendum, aproape 55% au spus DA.
Rezultate după procesarea a 50% din voturile la referendum
După procesarea a 50% din buletinele de vot pentru referendum, situația este următoarea:
- DA - 43,50%
- NU - 56,50%
La alegerile prezidențiale, au fost procesate 47% din voturi:
- Maia Sandu - 35,30%
- Alexandr Stoianoglo - 29,44%
- Renato Usatîi - 14,47%
Rezultate parțiale date de Comisia Electorală Centrală
Alegeri prezidențiale:
Procesate - 21% buletine
- Maia Sandu - 33,84%
- Alexandr Stoianoglo - 31,15%
- Renato Usatii - 15.02%
Referendum:
Procesate - 29%
- DA - 43,5%
- NU - 56,5%
Sursa: cec.md
Anunțul Comisiei Electorale, la ora 22
Comisia Electorală Centrală: „Cele mai active circumscripții au fost cele Dondușeni, cu 50,9%, Taraclia, cu 49,4%, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia, cu 49,4%. În diaspora, cele mai active au fost din țările: Italia, Rusia, România și Franța.
La polul opus, în țară, cea mai mică rată s-a îregistrat în Nisporeni, cu 39,6%, Hînești, cu 39,3% și Cantemir, cu 37%.
Cei mai activi alegători au fost cu vârsta între 36 și 45 de ani și 56 - 65 de ani, cu peste 19%. Îi felicităm pe 15.716 tineri care astăzi au votat pentru prima dată.
În secțiile de votare din stânga Nistrului, au votat peste 16.000 de alegători, fără incidente semnificative. Inspectoratul General de Poliție ne-a confirmat 146 de incidente electorale, care sunt documentate și examinate.
La închiderea secțiilor din Republica Moldova și alte state, unde votarea s-a încheiat la ora 21, prezența la vot a fost de 1.546.757 de alegători, ceea ce reprezintă 51,4% din alegătorii înscriși. Dintre aceștia, 1.478.953 de alegărori au semnat în listele electorale pentru recepționarea buetinului de vot la referendum, ceea ce a constituit 49,81%.
Astfel, reieșind din datele preliminare privind datele de participare, Comisia Electorală Centrală declară aceste rezultate valabile, în condițiile în acre cel puțin o treime dinter alegători s-au prezentat la vot.
După recepționarea proceselor verbale, Comisia Electorală prezintă Curții Constituționale rezultatele scrutinului, care, în termen de 10 zile, va confirma sau infirma rezultatele referendumumului."
Cum au votat moldovenii. Prezența la vot, la ora 21, aproape similară cu cea din turul al doilea, în 2020
Conform datelor CEC; prezența la vot, de duminică, este cu mai puțin de două procente sub cea din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020.
Pe 15 noiembrie 2020, Maia Sandu îl învingea pe Igor Dodon cu mai bine de 15 procente. În diaspora, Sandu obținea peste 92% dintre voturi.
Cum au votat moldovenii. Din datele CEC, cei mai prezenți la vot au fost pensionarii
Din datele adunate de CEC de până acum, rezultă că au votat peste 45% dintre tinerii moldoveni cu drept de vot și vârstă între 18 și 25 de ani.
Aproximativ la fel stau categoriile 26-35 de ani și, respectiv, 36-45 de ani. Cei mai prezenți au fost pensionarii din categoria 66-75 de ani: peste 75%. Urmați, cu aproape 70 de procente, de cei din categoria 56-65 de ani.
Cozi mari în diaspora, după închiderea urnelor în Republica Moldova
Moldovenii care au votat în Moscova au stat ore bune la coadă. Nu au existat tensiuni - din contră, oamenii s-au dezmorțit la horă, sub privirile forțelor de ordine.
Prezența la vot la ora 21.00, la închiderea urnelor: peste 51%
Până la ora 21, când se închid urnele, au votat peste 1.553.900 de persoane, ceea ce înseamnă că prezența la urne a fost de peste 51,52%.
Încă sunt cozi în diaspora, de exemplu în România. La secțiile din București s-a prelungit programul cu două ore.
La ora 22, Comisia Electorală Centrală va face declarații.
Prezența la vot la ora 20
Cu o oră înainte de închiderea urnelor, au participat peste 1.513.000 de persoane, ceea ce înseamnă că prezența la vot a depășit 50% din persoanele cu drept de vot.
Comisia electorală centrală a anunțat prezența de până la ora 18
Comisia electorală centrală: „Dondușeni, cu 47 de procente prezență, Criuleni, Fălești, Taraclia cu peste 45 de procente de prezență la urne. În cele 30 de secții de votare, constituite pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, s-au prezentat la urne 15.000 de alegători.
Referitor la rata de participare la referendum, menționăm că, la ora 18, din cei 1.352.472 de alegători care s-au prezentat, 1.228.650 au participat la referendumul republican constituțional, ceea ce, la ora 18, constituia 42.44%. În conformitate cu prevederile codului electoral, atât alegerile prezidențiale, cât și referendumul pot fi declarate valabile dacă la ele au participat cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale.
Cât privește votul în diaspora, până la această oră (18:00), au votat peste 198.000 de cetățeni. În continuare, se votează masiv la unele secții de votare din Belgia, Germania, Marea Britanie, România, Rusia și alte state.
Din informațiile deținute de CEC, cel mai activ s-a votat în secțiile de votare deschise la Moscova (două secții), unde la acest moment avem peste 3.230 și 3.140 de alegători; la București, peste 2.450 de alegători; în Italia (Padova), peste 2.450 de alegători și o secție din Italia (Brescia), cu peste 2.400 de alegători".
În București, la secțiile din Centrul Vechi, cozile depășesc 250 de metri și oamenii stau peste două ore pentru a vota.
Prezența e mult mai mare decât a fost la alegerile prezidențiale anterioare.
Prezența la vot la ora 19
Cu două ore înainte de închiderea urnelor, la urne s-a prezentat peste 1.446.500 de persoane, adică peste 48,6 din cetățenii cu drept de vot.
În diaspora, sunt cozi la multe secții de votare, inclusiv în România, Belgia, Germania, Marea Britanie sau Rusia.
Prezența la vot la ora 18
Cu trei ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot a depășit 46%. Au ales până acum 1.355.000 de cetățeni cu drept de vot. Astfel, atât pragul pentru prezidențiale, cât și cel pentru referendum pot fi considerate valide. Mai rămâne de aflat ce anume au votat.
Participarea la vot până la ora 17
S-au prezentat la urne peste 1.25.000 de cetățeni, până la ora 17, adică peste 42,75% dintre cei cu drept de vot. Scrutinul se încheie la ora 21.
Prezența de vot la ora 16
Comisia Electorală Centrală: Până la ora 16 și-au exprimat dreptul la vot peste 1,143,000 alegători, ceea ce constituie peste 39% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.
În comparație, pe 1 noiembrie 2020, în turul 1 de scrutin, la alegerile prezidențiale, către această oră, au votat 927,000 alegători, circa 33% din numărul total al acestora.
Până la ora 15, 907.594 de votanți au participat la referendum, o rată de 32.11%
Prezența la vot la ora 15
La ora 15, prezența la vot a ajuns la peste un milion de persoane, adică peste 35%. Au votat și 150.000 de persoane din diaspora, până la această oră.
Alegerile prezidențiale pot fi considerate valide, având în vedere că pragul minim electoral de 33,3% a fost depășit. La referendum au votat în jur de 32,%.
Premierul Dorin Recean a votat și el.
Fără exit-poll la alegerile din Moldova. La ce oră vom avea primele rezultate parțiale
La alegerile prezidențiale și referendumul pro-UE din Republica Moldova nu va exista exit poll, adică sondaje realizate la ieșirea de la urne.
Rodica Sîrbu, șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media a Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, a declarat pentru agenția de presă IPN că nu a existat nicio solitare pentru a desfășura exit-poll până pe 13 octombrie, ultima zi în care s-a putut face acest lucru.
CEC (Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova) pune la dispoziție platforma pv.cec.md pentru informații în timp real despre prezența la vot și rezultatele preliminare la finalul zilei alegerilor. După închiderea secțiilor de votare și perfectarea proceselor verbale, vor putea fi vizualizate și rezultatele preliminare.
Neoficial, la ora 21 ar urma să existe informații legate de prezența și rezultatele parțiale ale votului, potrivit surselor Euronews România. Iar la ora 22:00, potrivit acelorași surse, ar urma să existe informații legate de rezultatele parțiale ale votului din peste 50% din secții.
Oficial, după închiderea urnelor, primul briefing de presă cu informații legate de alegerile și referendumul din Republica Moldova va fi la ora 22:00. Apoi, luni, 21 octombrie, la ora 10:00, CEC va susține un briefing, în cadrul căruia vor fi prezentate rezultatele preliminare oficiale privind desfășurarea alegerilor prezidențiale și a referendumului pr-UE din Moldova.
Prezența la vot la ora 14:00
Până la ora 14.00, prezența la vot a depășit 870.000 de oameni, adică peste 30% din cetățenii cu drept de vot.
Prezența la vot la ora 13:30
Până la ora 13.30, prezența la vot a depășit 812.000 de oameni, adică peste 28% din persoanele cu drept de vot. Față de anul 2020, la aceeași oră, prezența la vot este mai bună acum. În urmă cu patru ani, prezența la urne la ora 13 era de 20%.
Renato Usatîi nu a votat la referendum
Candidatul formaţiunii politice „Partidul Nostru" la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Renato Usatîi, a boicotat duminică referendumul pentru modificarea Constituţiei, care ar consfinţi aderarea ţării la Uniunea Europeană.
El a refuzat să voteze la referendum, optând pentru exprimarea votului doar la scrutinul prezidenţial. În schimb, mama acestuia, care l-a însoţit la secţia de votare, a ales să voteze şi la referendum.
Aproape 20% dintre cetățeni au votat până la ora 12:00
Aproape 20% dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat, duminică, până la ora locală 12:00, la alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei, potrivit datelor oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Oficialii CEC au informat că până la ora 12:00 şi-au exprimat dreptul de vot 538.495 alegători din totalul celor 2.714.239 înscrişi pe listele electorale de bază, ceea ce reprezintă un procent de 19,36%.
Prezenţa la vot la ora 12:00 este cu aproape 3% mai mare faţă de cea înregistrată la aceeaşi oră în timpul alegerilor prezidenţiale din 2020.
A votat și președinta Maia Sandu
Maia Sandu a votat și ea puțin după ora 10.30 dimineața. Președinta Republicii Moldova a spus că a alea pentru o țară liberă și sigură și a insistat pe cuvântul pace.
Prezența la vot până la ora 11 este de peste 12%, adică peste 350.000 dintre cetățenii cu drept de vot, conform jurnalistului Europews Anatol Câșlaru, prezent la Chișinău.
Peste 7% dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat până la ora 10:00
Peste 7% dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat, duminică, până la ora 10:00, la alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei, potrivit datelor oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Oficialii CEC au arătat că până la ora 10:00 şi-au exprimat dreptul de vot 200.385 alegători din totalul celor 2.714.239 înscrişi în listele electorale de bază, ceea ce înseamnă 7,31%.
Alexandr Stoianoglo a refuzat să voteze la refendumul privind aderarea la UE
Candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) la preşedinţie, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a refuzat să voteze, duminică, la referendumul pentru modificarea Constituţiei prin care ar urma să fie consfinţit parcursul european al ţării.
El a declarat că susţine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, însă a precizat că nu este de acord cu referendumul propus de actuala guvernare.
„Eu nu am participat la referendum. Eu nu susţin poziţia guvernării actuale, care a venit cu ideea, dar în acelaşi timp eu sunt adeptul...am aspiraţie europeană", a explicat Stoianoglo.
Primul cetățean moldovean care a votat astăzi a călătorit 1.300 de km până la secția de vot
Primul cetățean moldovean care a votat în alegerile de azi a călătorit 1300 de km până la cea mai apropiată secție. Este vorba despre o femeie stabilită în Coreea de Sud care și-a exercitat dreptul la vot la secția din Japonia.
Ludmila Vizdoagă locuiește în Coreea de Sud de aproape două decenii. La fiecare câțiva ani merge acasă pentru a-și vedea familia. Primul vot înregistrat în alegerile prezidențiale din Republica Moldova a fost al ei.
Buletine de vot în mai multe limbi
Autorităţile din Republica Moldova au tipărit, în premieră, pentru alegerile prezidenţiale şi pentru referendumul privind modificarea Constituţiei, buletine de vot în limbile unor minorităţi, a anunţat, duminică, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Potrivit sursei citate, printre limbile în care au fost tipărite buletinele de vot se află şi limba rromani.
„Ca element de noutate, buletinele de vot au fost tipărite şi în limbile minorităţilor etnice, şi anume ucraineană, rusă, bulgară, găgăuză şi rromani”, a afirmat Caraman.
Oficialul CEC a informat că pentru acest referendum au fost tipărite peste 7,3 milioane de buletine de vot, în condiţiile în care numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale de bază este de 2.714.239.
Secțiile de votare s-au deschis
Toate secţiile de votare constituite pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi referendumul de modificare a Constituţiei din Republica Moldova s-au deschis duminică, la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
„Toate secţiile de votare din ţară şi-au început activitatea la ora 7:00, inclusiv cele 30 de secţii organizate pentru alegătorii din stânga Nistrului, unde procesul de vot a început fără incidente", a afirmat Caraman.
Potrivit oficialului CEC, în listele electorale de bază sunt incluşi 2.714.239 alegători.
Alegeri prezidențiale în Republica Moldova 2024. 11 candidați, dar numai trei au șanse reale
Moldovenii vor alege al șaptelea președinte de la desprinderea țării de fosta Uniune Sovietică, odată cu destrămarea acesteia în 1991. Proiecțiile politice de până acum arată că președintele Republicii Moldova ar putea să nu fie ales din primul tur.
Pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova s-au înscris 11 candidați, inclusiv actuala președintă, Maia Sandu. Specialiștii spun, însă, că din cei 11 candidați numai trei contează cu adevărat: Maia Sandu, Alexandr Stoianoglo și Renato Ustaîi. Doi au și cetățenie română, iar unul și cea rusă.
Maia Sandu, actualul șef al statului, este susținătoare ferventă a politicilor de integrare europeană și pare a fi favorita competiției electorale. Dealtfel, mulți lideri europeni au fost în ultima vreme la Chișinău tocmai pentru a o sprijini pe Maia Sandu, așa cum a făcut acum câteva zile șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Alexandr Stoianoglo, procuror general al țării, el este candidatul Partidului Socialiștilor, formațiune care vrea relații mai strânse cu Rusia și integrarea țării în structurile eurasiatice, conduse de Moscova, în defavoarea parcursului european. Alexandr Stoianoglo este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată în altele, acuzat de corupție și abuz de putere.
Renato Usatîi, fost primar al municipiului Bălți, al doilea cel mai mare oraș din Republica Moldova, este candidatul formațiunii „Partidul Nostru”, înființat de chiar de el. Renato Usatîi spune clar că își dorește concentrarea puterii în mâinile președintelui și reducerea rolului Parlamentului.
Cine sunt cei 11 candidați
- Maia Sandu (independentă, susținută de PAS)
- Alexandr Stoianoglo (PSRM)
- Renato Usatîi (Partidul Nostru)
- Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei)
- Irina Vlah (independentă)
- Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei)
- Andrei Năstase (independent)
- Octavian Țîcu (Blocul „Împreună”)
- Victoria Furtună (independentă)
- Tudor Ulianovschi (independent)
- Natalia Morari (independent)
Referendum pro-UE în Republica Moldova, în paralel cu alegerile prezidențiale
În aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, se desfășoară un referendum privind aderarea țării la Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova ar urma să răspundă la întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Rezultatele referendumului vor avea putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului.
Republica Moldova a depus în martie 2022 o cerere de aderare la Uniunea Europeană, iar în iunie 2022 i-a fost acordat statutul de țară candidată. Apoi, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova.
Obiectivul Republicii Moldova este de aderare la UE până în anul 2030.
Referendumul din 20 octombrie are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este „obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este „europeană”.
Referendumul pentru modificarea Constituției este considerat valabil dacă la el au participat cel puțin o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Contextul și miza alegerilor prezidențiale și a referendumului din Republica Moldova
Alegerile prezidențiale și referendumul organizate duminică, 20 octombrie, vor fi un test pentru Republica Moldova, care va vota dacă va continua drumul pro-european sau se va întoarce în zona de influență a Rusiei.
Reuters notează, într-o analiză publicată pe 16 octombrie, că Maia Sandu pare favorită să câștiga un nou mandat de președinte și să conducă în continuare țara pe drumul pro-occidental. Cu toate acestea, un rezultat mai slab decât se așteaptă ar pune PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), formațiune care o susține pe Maia Sandu în alegeri, într-o poziție șubredă înainte de alegerile parlamentare din 2025.
Există temeri legate și de implicarea Rusiei în scrutinul din Republica Moldova. SUA au avertizat deja că Rusia vrea să submineze alegerile prezidențiale din Republica Moldova și a cheltuit milioane de dolari pentru a face acest lucru.
„Rusia acționează în mod activ pentru a submina alegerile din Moldova și integrarea sa europeană. În ultimele câteva luni, Moscova a alocat milioane de dolari pentru a influența alegerile prezidențiale din Moldova.
Evaluarea noastră este că acești bani au fost direcționați către finanțarea partidelor sale preferate și răspândirea dezinformării pe rețelele sociale în favoarea campaniilor acestora”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, potrivit agenției France Presse.
De asemenea, principala formațiune pro-rusă din țară, vârful de lance în războiul hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova, Blocul „Pobeda” (Victorie) al oligarhului condamnat penal Ilan Șor, nu a fost admisă să participe cu propriul candidat în cursa prezidențială. Chiar și așa, cel puțin doi candidați înregistrați sunt suspectați că ar fi conduși din umbră de Ilan Șor. Iar în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, este important pe cine va susține Șor, care are încă destui susținători printre alegătorii moldoveni pe care-i cumpără cu bani din Rusia.
Ce arată sondajele înainte de alegerile prezidențiale și referendum
Președinta Maia Sandu este favorită să câștige un nou mandat, potrivit sondajelor.
Cel mai recent sondaj, realizat de CBS-Reasearch, arată că Maia Sandu, actualul președinte al Republicii Moldova, rămâne favorită în cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat. Ea ar fi votată de peste 35% dintre alegători, arată datele sondajului realizat la comanda Watchdog. Pe poziția a doua în intențiile de vot, ce-i drept la o mare distanță de candidata pro-europeană, este candidatul socialiștilor și fostul procuror, Alexandr Stoianoglo, pentru care ar vota 9% dintre alegători. Urmează Renato Usatîi, cu peste 6%.
Anterior, un sondaj realizat de compania iData, citat de Agerpres pe 23 septembrie 2024, arată că Maia Sandu ar obţine 26,8% din voturile alegătorilor, urmată de Renato Usatîi, liderul Partidul Nostru, cu 12,7% din voturi, şi de fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, cu 11,2% din voturi.
În ceea ce privește referendumul, sondajul iData arată că 46% dintre alegători ar vota în favoarea integării în UE. Un procent de 39% dintre cetăţeni resping aderarea la UE, în timp ce 12,7% nu s-au decis încă, relevă sondajul.
Un alt sondaj realizat tot de compania iData și publicat pe 3 septembrie 2024, arăta că Maia Sandu ar obține 27,5% din voturi, fiind urmată de Renato Usatîi cu 11,6%. Alexandr Stoianoglo s-a clasat pe locul trei, cu 11,4%.
Cât despre referendum, același sondaj arată că 46% dintre alegători ar vota în favoarea integării în UE. Un procent de 39% dintre cetăţeni resping aderarea la UE, în timp ce 12,7% nu s-au decis încă, relevă sondajul.
Cum pot vota moldovenii din România
Peste 3,3 milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru alegerile prezidențiale și referendum din Republica Moldova, la cele 2.218 de secții de votare oganizate în țară și în străinătate.
În România vor fi deschise 16 secții de votare. Ambasada Republicii Moldova de la București precizează, într-un comunicat de presă, că cele 16 secții de votare din România vor fi deschise altfel: 3 în București, câte 2 în Cluj-Napoca și Iași, câte una în Brașov, Sibiu, Timișoara, Craiova, Oradea, Suceava, Bacău, Galați și Constanța.
Adresele secțiilor de votare din România pentru scrutinul din Republica Moldova:
- București (o secție): incinta Autorității Electorale Permanente, str. Stavropoleos nr. 6
- București (două secții): incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr. 1, sector 3
- Cluj-Napoca (două secții): Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3
- Iași (o secție): Casa de Cultură a Studenților, str. Vasile Conta nr. 30
- Iași (o secție): Școala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 64
- Brașov: Casa de Cultură a Studenților, str. Memorandumului nr. 39
- Sibiu: Școala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1
- Timișoara: Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12
- Craiova: Universitatea din Craiova, str. A.I.Cuza nr. 13
- Oradea: Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F, Corp A
- Suceava: Universitatea „Ștefan cel Mare Suceava”, str. Universității nr. 13
- Bacău: Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărășești nr 158
- Galați: Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr. 47
- Constanța: Universitatea „Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124
