Dreptul de vot este garantat de Constituție. Este o afirmație simplă și răspicată, care însă capătă diverse „completări” atunci când vine vorba de bani. Iar o zicală din popor spune că „banul este ochiul dracului”. Exact aici este cheia atunci când discutăm despre un vot care chiar este capital pentru Republica Moldova.
Cetățenii moldoveni merg la vot pe 20 octombrie, pentru a alege atât președintele, cât și calea de urmat pentru țara lor: Uniunea Europeană sau Rusia.
În ultimele trei luni, jurnalista moldoveană Măriuța Nistor, de la Ziarul de gardă, a reușit să obțină dovezi extrem de clare despre modul în care cetățenilor moldoveni le este cumpărat votul. La propriu. Și foarte vizibil. Imaginile filmate cu camera ascunsă de către jurnalistă spun toată această poveste.
Un reporter sub acoperire a demascat cum cumpără Rusia voturile moldovenilor
Rețeaua aparține oligarhului fugar moldovean Ilan Șor, refugiat la Moscova. El a organizat o adevărată caracatiță, cu angrenaje bine puse la punct, care făcea ca banii trimiși din Rusia, în valize, să ajungă la moldoveni în schimbul votului.
Ce trebuiau să facă moldovenii? Să voteze NU la referendumul în care sunt întrebați dacă vor să urmeze calea aderării la Uniunea Europeană. În plus, ei trebuie să pună ștampila pe candidatul pro-rus la președinția Republicii Moldova.
Euronews România a stat de vorbă cu directorul Ziarului de gardă, Alina Radu. Ea a explicat cum a făcut Măriuța Nistor acest material extrem de bine documentat și cum funcționează această rețea a lui Ilan Șor.
Alina Radu, directorul Ziarului de gardă: „Din păcate, s-a ajuns până aici, pentru că, ani în șir, se organizau proteste plătite, plecări la vot plătite. Lucrurile nu au fost pedepsite din embrion și am ajuns până unde s-a dezvoltat o mașinărie adevărată de vot.
Ilan Șor organiza, de la Moscova, grupuri în fiecare raion al Republicii Moldova, era o piramidă - și încă este, probabil, o piramidă, nu suntem siguri că a fost destructurată - unde sunt diferiți șefi, cărora li se transmit bani, iar cei de la nivelul de jos trebuie să adune cât mai mulți votanți care să fie plătiți ca să meargă duminică la vot, cu două obligații: una, să voteze NU la referendum și a doua, să voteze un candidat al lui Șor, sau să nu voteze pentru Maia Sandu.
S-au făcut diferite scheme. Din fericire, autoritățile Republicii Moldova au început să mai acționeze. Inițial, banii veneau în valize, îi aduceau oamenii de la Moscova, o persoană din Moldova era plătită, i se plătea biletul să plece la Moscova și să vină înapoi și erau grupuri de persoane care mergeau și aduceau sume de bani sub limita legală de 10.000 de euro. Și acești bani erau distribuiți către persoanele care trebuiau să meargă la protestele lui Șor."
Cum circulau banii pe axa Moscova - Chișinău
Pentru a putea urmări firul acțiunii, reporterei Ziarului de gardă i-a fost deschis un cont într-o bancă de stat din Rusia, cu date personale care nu există în realitate. Rețeaua lui Șor a dat dovadă că s-a adaptat la condiții. Pentru că este interis în Moldova să fie scoși bani de pe cardurile rusești, s-a trecut la un alt nivel.
Alina Radu, directorul Ziarului de gardă: „După ce autoritățile Republicii Moldova au reuținut mai multe persoane care transportau acești bani, s-a decis să se facă un transfer pe carduri, s-au adus niște carduri rusești în Republica Moldova, acestea au fost blocate și nu se puteau extrage banii de la băncile de aici și s-a trecut la un sistem digital, printr-un soft care era instalat în telefonul mobil al fiecărui participant la această rețea.
Ei primeau pe cont niște sume în ruble și, pentru că aceste ruble nu puteau fi extrase într-o bancă legală din Moldova, s-a mai creat o schemă prin care cineva mergea în regiunea Transnistria ca să scoată banii de acolo și să-i împartă înapoi. Această schemă era în permanentă transformare, pentru că, de câte ori Poliția aresta pe cineva, sau când Poliția înțelegea cum funcționează schema și o oprea, acești oameni pur și simplu inventau alte căi de a transfera banii. Banii nu s-au oprit niciodată, au venit constant.
Avem niște reporteri foarte buni, care sunt și experimentați, dar și interesați să demonstreze cum funcționează corupția. În primul rând, e vorba de coruperea alegătorilor. Este vorba, totuși, de o șansă a Republicii Moldova de a scăpa de influența rusă și de a merge pe calea europeană. De aceea, mai mulți reporteri muncesc la proiecte similare. Măriuța a reușit, deși e o reporteră cu stagiu mai mic, să câștige încrederea unei celule de colectare și distribuire a banilor și, pentru că a fost acceptată, ea a mers, timp de câteva luni, să îndeplinească sarcinile care i se dădeau acolo.
Era chemată, ca și mulți alții, să participe la proteste în fața instituțiilor judiciare, sau să distribuie pliante, sau să adune posibili votanți care să fie mituiți. Și ea a participat, timp de câteva luni, a documentat acest proces, inclusiv a documentat procesul despre cum se transferau banii, câți bani, cum funcționează rețeaua, pentru ca, în final, să pună toate aceste lucruri cap la cap și să explice publicului ce s-a întâmplat."
De ce acceptă moldovenii bani de la Moscova
Pe lângă participarea la diverse proteste și evenimente organizate de Ilan Șor, au fost împărțite chiar și pliante cu afirmații false despre Uniunea Europeană, după cum arată reportajul făcut de Ziarul de gardă.
Alina Radu, directorul Ziarului de gardă: „Acest video conține o mulțime de dovezi unde oamenii spun, repetat, că vin aici pentru bani și că, dacă nu ar exista bani, nu ar veni. Și diferiți oameni spun, în diferite zile, că nu cred în această schemă, decât pentru avantaje financiare.
Noi am publicat noi detalii despre capii acestei rețele, unde devine evident că acești oameni au acționat și ei pentru bani, unde devine evident că ei aveau și antecedente penale și diferite probleme cu legea. Adică o rețea penală e construită de oameni cu experiențe penale anterioare.
Din informațiile pe care le avem, membrii rețelelor și-au pus niște întrebări, dar ele încă funcționează, banii încă circulă și scopul acestor rețele a fost totuși deturnarea referendumului și votarea masivă pentru un exponent al Moscovei. Deci rețelele încă funcționează.
Jurnalista Măriuța Nistor a trăit cu îngrijorări, dar și cu bucuria unui lucru bine făcut, pentru că, în redacția noastră, reporterii se simt bine când fac lucruri bune. Comunitatea noastră de cititori a apreciat foarte mult această investigație și și-au declarat susținerea pentru presa independentă.
Pentru Măriuța, e o cale lungă înainte să facă și multe alte anchete, dar sigur că trebuie să fim și atenți și la momentele de securitate, la riscuri. Avem și noi regulamente, avem niște protocoale pe care le respectăm, Ziarul de gardă face investigații timp de 20 de ani, am mai făcut niște investigații răsunătoare, cu mare impact și, de fiecare dată, securitatea echipei a fost un moment important discutat în redacție. Deci nu putem să zicem că ea este expusă, ci că noi încercăm să facem tot să avem grijă de reporterii noștri.
Erau momente în care ea mergea în spații publice, să documenteze aceste proteste și ne simțeam cu toții mai bine, dar erau momente când trebuia să meargă în spații închise și trebuia să luăm niște măsuri mai serioase și să ne asigurăm că nu se întâmplă nimic nimănui. Dar, ca jurnalist de investigație, s-a bucurat foarte mult de ghidarea colegilor mai experimentați, care au ajutat-o să facă pașii în mod coerent și să iasă un produs foarte bun."
Din cauza exercițiilor de corupere, sunt necesari ani buni pentru ca populația să fie „reparată”
Specialiștii spun că e mai ușor să faci ceva rău decât să repari, în sensul că e nevoie de mai mult timp ca populația să fie „reparată”, după ceea ce s-a întâmplat până acum.
Alina Radu, directorul Ziarului de gardă: „Noi nu putem să zicem că am documentat tot, dar reporterii noștri au mai făcut investigații sub acoperire, inclusiv despre modul în care erau corupți protestatarii, cu doi ani în urmă. Adică urmărim rețeaua Șor de câțiva ani și vrem să spunem că celule ale lui Șor sunt în toate raioanele, în foarte multe localități.
Sunt regiuni unde este foarte bine concentrat acest efort, vrem să spunem că e o rețea care are structură și vrem să spunem că nu va fi simplu de decapitat această structură atât timp cât capul ei se află fie la Moscova, fie în Israel, atât timp cât vin banii. Dacă nu ar veni banii, ar fi mai simplu.
Dar totodată, s-a făcut atâta rău prin aceste exerciții de corupere a cetățenilor, încât vom avea nevoie de ani și ani ca să readucem cetățenii cu picioarele pe pământ și ca ei să creadă și să înțeleagă care sunt valorile democrației și să înțeleagă că un vot nu e un kg de cartofi, pe care să-l cumperi, ci e un drept care nu poate fi vândut niciodată. Deci pe lângă marele rău care s-a făcut cu banii, s-a făcut un mare rău la gândirea acestor cetățeni și ne vor trebui ani să-i aducem înapoi și să creadă în democrație."
„Ei cred în corupție” - esența acțiunii ruse în Moldova
Rămâne însă un semn de întrebare important: cetățenii mituiți chiar trebuie să voteze cum li s-a spus?
Alina Radu, directorul Ziarului de gardă: „La final, Măriuța face interviuri de confruntare cu persoanele din rețea, cu care ea a comunicat de câteva luni și care i-au și plătit ei bani. Și ea zice: 'sunt reporteră și vreau să vă întreb dacă credeți că e corect ce faceți, să corupeți alegătorii'. Și tanti Raia, din acest reportaj, șefa acestei celule, zice: 'dar ce, noi suntem corupți?' Deci răspunsul la întrebarea asta nu știu când va veni la oameni de acest fel.
Frica mea este că ei, chiar dacă se vor opri banii de la Șor, s-ar putea să le fi plăcut unora, să înțeleagă că poți să câștigi ușor, nu să te duci să muncești greu. Și atunci vor merge către altcineva, pentru că Rusia nu s-a oprit niciodată să trimită bani ilegali pentru a corupe democrația în Moldova.
Ce îi face să voteze pentru candidații lui Șor și nu pentru UE? Ei cred în corupție și ei cred că, dacă va veni un candidat corect, integru, îi va pedepsi. Acum, ei vor vota pentru corupție ca să nu mai fie pedepsiți, pentru că ei au înțeles că au comis niște fapte penale. Și toată această armată de alegători corupți, de persoane care au fost mituite și care au mituit la rândul lor vor vrea să rămână nepedepsite și, pentru asta, sunt gata să îl aleagă pe diavol ori de câte ori va fi nevoie."
Ziarul de gardă susține că „totul a funcționat chiar și în ziua în care Poliția și Procuratura anunțau că au descoperit schema prin care circa 130 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au fost mituiți pentru votul lor din 20 octombrie, dar și după anunțul organelor de drept.”
- 234 de secții de votare vor fi deschise în străinătate, infomează Comisia Electorală Centrală. Dintre acestea, 16 vor fi în România.
- Proiectul de modificare a Constituţiei Republicii Moldova prevede completarea Constituţiei cu două alineate noi, prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al republicii.
- Republica Moldova a depus, în martie 2022, o cerere de aderare la Uniunea Europeană, iar în iunie 2022 i-a fost acordat statutul de țară candidată. Apoi, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova.
- Referendumul din 20 octombrie are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este „obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este „europeană”.
