Alegeri extrem de importante în Republica Moldova pe 20 octombrie. Pe lângă scrutinul pentru președinte, moldovenii votează și la referendumul inițiat de președinta Maia Sandu, în vederea aderării a țării la Uniunea Europeană.
Însă deși sunt șanse mici ca parcursul pro-european al vecinilor noștri să fie deraiat, există totuși pericole mari din partea rușilor. Fostul premier moldovean, Ion Sturza, a vorbit, în direct la Euronews România, despre scenariile alegerilor din Republica Moldova și a explicat cum sunt „cumpărați" oamenii în schimbul votului.
Cum sunt „cumpărați” moldovenii de ruși, înaintea alegerilor
Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova: „Matematic, este puțin probabil să eșueze referendumul. Unica preocupare e care va fi scorul final. Se dorește un scor de 65-75%, dar din anumite sondaje și din discuțiile avute la Chișinău, este posibil un scor modest, în jur de 50%. Asta înseamnă un semnal regretabil pentru partenerii noștri externi, de neimplicare sau neînțelegere a populației moldovenilor a importanței cursului european.
Dar și pe plan intern, dă un semnal prost pentru populație și clasa politică că guvernarea actuală nu a convins în destulă măsură populația de valorile europene. Eu cred că majoritatea cetățenilor înțeleg.
Noi avem câteva grupe compacte care votează împotriva aderării la UE. Unii dintre ei sunt rusofonii, vorbitorii de rusă. Odată cu declanșarea războiului în Ucraina, a reapărut la ei un sentiment de adeziune la Rusia și la valorile rusești. Chiar și prin cercul destul de îngust al prietenilor mei ,vorbitori de rusă, am simțit acest lucru. E greu de spus de ce. Cred că șovinismul care trăiește în interiorul lor, educația în valorile fundalemnate rusești îi face să retrăiască un eventual dezastru al Federației Ruse în acest război.
Avem și o parte din cei de dreapta, dar aici este un alt fenomen, este o poziție anti-Maia Sandu. S-au separat opinia publică și elitele în Chișinău. Sunt unii care sunt fani necondiționați ai ei și sunt și cei cărora nu le place Maia Sandu. O contestă, e gelozie, invidie a rezultatelor ei pe plan extern, a carierei ei, a poziției ei destul de tranșantă pe multe momente și care exclude pe mulți din procesul decizional. Și aceștia inventează tot felul de motive ca să nu voteze sau să cheme alți alegători să voteze împotrivă.
Mulți au suspectat că aceasta este o chichiță politică, declanșarea referendumului și că, de fapt, este un instrument pentru a căpăta tracțiune în campania electorală. E adevărat că Maia Sandu a reușit să impună tema de integrare europeană celorlalți patricipanți la scutin și ea domină spațiul informațional.
Oamenii văd avantajele, dezavantajele și cred că, per ansamblu, este un lucru pozitiv. Sunt niște narative care sunt impuse din exterior, din acea campanie furibundă făcută, în primul rând, pe rețelele de socializare, de pro-ruși sau direct de Rusia."
Unii preoți din Moldova fac propagandă Rusiei
Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova: „Narativele sunt extrem de primitive. Primul și cel mai sonor este că, dacă o să vă duceți în Europa, o să pățiți ce au pățit ucrainenii, război. Evident că oamenii au sentimentul acesta de frică pentru că noi suntem expuși foarte mult acestui război din Ucraina.
Alt narativ este că veți fi conduși de minoritățile sexuale, de exemplu, sau că vor închide bisericile care sunt cu Moscova. Deci niște sperietori. Prind la populație. Sunt grupuri în interiorul Bisericii care fac propagandă de dimineață până seara. Chiar au strâns și semnături pentru candidați care sunt opozanții Maiei Sandu și integrării europene.
În plus, ați văzut această campanie plătită de Moscova, care a corupt zeci de mii de moldoveni, într-o formă sau alta. (n.r.: 15 milioane de euro pentru 13.000 de cetățeni). Faptul că zeci de mii de oameni au marșat că vor primi câteva mii de ruble, ceea ce înseamnă mai puțin de 100 de euro, într-un cont la care nu vor avea acces, denotă o stare în societatea moldovenească.
Doar faptul că ei încearcă să testeze la nivel național ceea ce au făcut la Orhei sau în Găgăuzia - lucruri regretabile în care au corupt și elitele și mare parte a votanților - denotă că ei încearcă la nivel național să testeze.
Nu cred că se va reuși, pentru că atât investigațiile Poliției, cât și a jurnaliștilor de la Chișinău au demonstrat starea de spirit acolo. Starea de spirit este că, atât timp cât dați bani, noi vă votăm. Ați rupt finanțarea, s-a terminat și cu susținerea anumitor candidați. Toată această campanie electorală prezidențială este un fel de test a instrumentelor care vor fi folosite în campania cu miză mare, cea a alegerilor parlamentare. În plus, cred că este și un fel de casting, cine și ce va livra în această campanie."
În tot acest context, Rusia continuă să aibă interes față de Republica Moldova, în sensul că Moscova ar dori un guvern pro-rus la Chișinău. Iar motivele sunt lesne de înțeles. Iar candidatul moldovean văzut cel mai pro-rus este Alexandr Stoianoglo, după cum spune fostul premier.
Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova: „Să nu considerăm că Rusia și-a pierdut interesul față de Republica Moldova, ei chiar voiau ca, în 4-5 zile, să ajungă la Odesa, via Traspol și să pună condiții sau să schimbe guvernul de la Chișinău cu un guvern proxy. Cred că cineva, la Chișinău chiar se pregătea să-i întâlnească.
De aceea, eu nu cred că au abandonat ideea de a schimba lucrurile la Chișinău și de a crea această enclavă în spatele frontului și în fața NATO și de a transfoma-o dintr-o regiune de stabilitate și securitate în una de instabilitate. De geografie nu putem scăpa, nu avem unde fugi și trebuie să luăm asta în considerație. Cei care visează nu au nicio variantă de a reveni la Eurasia sau alte lucruri."
Pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 candidați:
Maia Sandu (independentă, susținută de PAS)
Alexandr Stoianoglo (PSRM)
Renato Usatîi (Partidul Nostru)
Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei)
Irina Vlah (independentă)
Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei)
Andrei Năstase (independent)
Octavian Țîcu (Blocul „Împreună”)
Victoria Furtună (independentă)
Tudor Ulianovschi (independent)
Natalia Morari (independent).
