Candidații la alegerile prezidențiale se străduiesc să arate că și ei sunt oameni. Mănâncă burgeri la fast food, fac poză cu animale simpatice, dau mâna cu oamenii, se prind în horă.
Lupta dintre candidații la prezidențiale se poartă și în mediul online. Cei înscriși în cursa pentru Cotroceni încearcă să atragă votanți prin tot felul de mijloace, de la postări care-i pun într-o lumină bună, până la mesaje personalizate trimise pe Messenger.
Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an începe vineri, la ora 00:00, şi se va încheia pe data de 23 noiembrie, la ora 7:00.
PSD se află pe primul loc în intenţia de vot pentru alegerile parlamentare cu 30,2%, urmat de AUR cu 21,4%, PNL cu 13,2% şi USR cu 12,7%, conform unui sondaj de opinie INSCOP, realizat în perioada 11 - 18 octombrie.
USR a depus primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României, cu scopul unei administrații locale care să fie „mai suplă, mai eficientă și care să-i coste mai puțin pe cetățeni”.
Candidații cu șanse la alegerile prezidențiale par să vizeze mai degrabă un post la Palatul Victoria decât la Cotroceni. Cel puțin asta rezultă din programele lor politice. Dacă le analizăm promisiunile și plecăm de la premisa că le și pun în practică, ar rezulta niște premieri perfecți.
Candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale a fost anulată de judecătorii Curții Constituționale. Pe numele reprezentantei S.O.S. România fuseseră depuse două contestații, iar una dintre ele a fost admisă.
Elena Lasconi s-a înscris oficial în competiția prezidențială și spune că și-ar dori pentru România un guvern de dreapta. De la evenimentul de lansare au lipsit, însă, numeroși lideri importanți din partid.
Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, declară că ar fi de acord cu un protocol de colaborare cu USR, în vederea atingerii unor obiective punctuale precum alegerea primarilor în două tururi sau reforma administrativă.
Elena Lasconi a reacționat ferm la criticile apărute după un interviu în care a declarat că „cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte”, afirmație interpretată de unii ca fiind o critică la adresa românilor din diaspora.
Forța Dreptei, REPER și DREPT sunt partide politice care nu au candidat la alegerile parlamentare din 2020 și totuși, acum, la final de legislatură, au reprezentanți în Camera Deputaților.
Preşedintele USR, Elena Lasconi, a calificat congresul PSD ca fiind "un festival al dezinformării, al minciunilor şi al atacurilor cu date false", iar discursurile liderilor social-democraţilor au arătat "tupeu şi sfidare".
Cursa pentru Cotroceni se aglomerează. Marile partide și-au desemnat deja candidații. Unii și-au lansat campania cu fast sau și-au montat panouri electorale uriașe, alți posibili candidați încă ezită.
Principalele partide politice nu au mai putut aștepta și au lansat deja primele mesaje electorale în „precampanie”, o perioadă nesupusă controlului strict al autorităților, unde se investește masiv în publicitate, în special în mediul online.
Unii eurodeputați români, aflați la prima experință în Parlamentul European, tot nu știu în ce familie politică vor fi. Asta la o lună de la scrutin. Este vorba despre cei doi reprezentanți ai SOS România.
România se confruntă cu un sistem de sănătate și educație grav afectat, a declarat Lasconi în deschiderea congresului extraordinar al partidului, unde vor fi aleși membrii Biroului Național și candidatul la alegerile prezidențiale.
Elena Lasconi este noua președintă a USR. Ea a fost votată de aproape 70 la sută dintre membrii partidului. Acum, Lasconi vrea să fie candidatul formațiunii la Cotroceni, dar decizia finală va fi luată la Congresul de sâmbătă, atunci când se alege și noul Birou Politic Național.
Elena Lasconi a câștigat miercuri alegerile pentru funcția de președinte al USR cu 68% dintre voturi. Lasconi, primarul reconfirmat din Câmpulung, i-a avut ca principali contracandidați pe activistul Radu Hossu și deputatul Cristian Seidler.
A început votul intern la USR pentru alegerea unui nou președinte. Cătălin Drulă și-a anunțat demisia după rezultatul dezastruos de la alegerile locale și europarlamentare, iar acum se caută un nou lider.
Alianța Dreapta Unită nu mai există, transmit la unison USR, PMP și Forța Dreptei. Discuțiile sunt, însă, în toi despre cum vor participa formațiunile de dreapta la alegerile prezidențiale și parlamentare.
