Forța Dreptei, REPER și DREPT sunt partide politice care nu au candidat la alegerile parlamentare din 2020 și totuși, acum, la final de legislatură, au reprezentanți în Camera Deputaților.
Formațiunile au fost fondate de parlamentari care, nemulțumiți de partidele sub sigla cărora au candidat, s-au hotărât să meargă pe cont propriu. Și au început racolările. De altfel, sunt zeci de aleși care au schimbat tabăra în cei patru ani de mandat.
Cum arăta Camera Deputaților în 2020 și cum arată acum
Arina Delcea, jurnalist Euronews: „La doar un an de la alegeri, Ludovic Orban a plecat din PNL și a pus bazele unei noi construcții, Forța Dreptei. A cooptat în echipa sa 12 deputați, 11 de la PNL și altul de la AUR. Acum, la începutul ultimei sesiuni parlamentare, cei 12 au cerut plenului Camerei Deputaților să ia act de apartenența lor la Forța Dreptei, astfel încât formațiunea să poată avea reprezentanți în birourile electorale la alegerile de la finalul anului.
DREPT, așa se numește. Este un partid înființat oficial la final de 2023, condus de un fost membru USR, viceprimar al sectorului 6. A reușit să adune zece deputați: patru au migrat de la USR, un deputat a plecat din AUR, unul de la PSD, trei de la PNL și unul de la UDMR, poate unul dintre cele mai stabile grupuri parlamentare, în general. Ei au cerut să li se recunoască adeziunea la noua formațiune, dar liderii Camerei Deputaților au spus că solicitarea a fost transmisă prea târziu. Partidul ar vrea să-l suțină, la alegerile prezidențiale, pe Mircea Geoană.
REPER. Povestea este mai lungă. La alegerile din 2020, unul dintre competitori a fost alianța USR-PLUS. În 2021, PLUS a fost dizolvat în USR, iar Dacian Cioloș, care a fost și președintele formațiunii, a anunțat, un an mai târziu, că pleacă din partid și își construiește o nouă formațiune. Așa a apărut partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER), entitate care, deși nu a candidat la alegeri ca atare, are și ea șase deputați, toți de la USR.
Constituirea acestor noi formațiuni, dar și traseismul parlamentarilor au generat multe schimbări în componența Camerei Deputaților, în ciuda voturilor românilor. Și, ca de obicei, cele mai multe mișcări sunt pe partea dreaptă a eșicherului politic. Formațiunea care a pierdut cei mai mulți membri este PNL. 17 deputați au migrat spre alte partide. Cei mai mulți s-au dus la Forța Dreptei, doi la PSD, doi la USR, unul la AUR.
Și USR a rămas fără o parte din fotolii. 16 au plecat din grup, au migrat la REPER, PSD, PNL, AUR, la toate celelalte. AUR a pierdut și ea zece deputați, dar a primit trei, de la PSD, PNL și USR. Grupul PSD a pierdut șase deputați, iar UDMR, unul. În total, sunt zeci de parlamentari care, deși au fost aleși pe lista unui anume partid, au migrat spre altul, fie au continuat să activeze în Camera Deputaților, fără să facă parte din vreun partid politic."
