PNL nu va apărea pe buletinul de vot în diaspora. Lista de candidați a liberalilor a fost respinsă pentru că nu cuprindea nicio femeie. Într-o altă ordine de idei, cei peste un milion de votanți români din diaspora sunt reprezentați de numai șase parlamentari, mult mai puțini față de pragul pe care îl stabilește Constituția.
Doar șase mandate de parlamentari pentru peste un milion de votanți. Este vorba despre cei care vor reprezenta în viitorul Parlament, interesele românilor din străinătate. În țară însă 6 mandate reprezintă 200.000 de persoane cu drept de vot. Prezența femeilor pe listele de candidați este și ea disproporționată comparativ cu a bărbaților. De altfel, PNL nu va figura pe buletinele de vot din diaspora, după ce a depus la Biroul Electoral Central o listă pe care figurează doar bărbați
În prezent, potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, aproape un milion de români cu drept de vot se regăsesc pe listele electorale pentru străinătate. Românii de acolo nu vor putea însă alege în viitorul legislativ decât doi senatori și patru deputați. Cât au ca reprezentare în legislativ județe precum Tulcea sau Covasna, deși pe listele lor electorale figurează numai 180-190.000 de persoane cu drept de vot.
Iulian Lorincz, deputat USR Diaspora: „În ultimii 15 ani, românii din diaspora au trimis acasă mai mulți bani decât am primit noi de când am aderat în Uniunea Europeană. Vorbim de peste 75 de miliarde de euro. Pentru statul român, pare că e o bună vacă de muls. Hai să le luăm banii, dar să nu fie reprezentați în Parlamentul României. Avem două proiecte de lege, vorbim de un proiect USR din 2018-2018, un proiect tot USR din 2020, care sunt ținute la sertar. Ar trebui să fie 10 deputați și cinci senatori.”
Liberalii admit că nu există voință politică, inclusiv din partea propriei conduceri de partid pentru reformarea sistemului de mandate pentru Diaspora. Mai ales că, acum, lipsa de promovare a femeilor pe lista lor de candidați, i-a lăsat, în urma unei decizii definitive a Curții de Apel, fără listă de candidați în Diaspora. Plasată de conducerea PNL Diaspora pe un loc neeligibil, singura femeie de pe lista pentru Camera Deputaților, o liberală din Germania, și-a retras candidatura cu jumătate de oră înainte de expirarea termenului de depunere a candidaturilor.
Valentin Ilie Făgărășan, deputat PNL Diaspora: „Blocajul este la voința politică, dacă se dorește din punct de vedere politic, cred că se poate face. Atunci când s-au făcut listele și s-au votat, doamna era acolo pe liste, după care nu știu de ce sau care este cauza, și-a retras candidatura. S-au depus dosarele, din păcate, nu și-au dat seama de faptul că este această lipsă de reprezentare și astăzi ne găsim într-o situație destul de rea, în care noi ca și partid, nu vom putea avea reprezentare.”
Peste 265.000 de persoane din Diaspora au votat la ultimele alegeri
La ultimele alegeri parlamentare au votat în Diaspora puțin peste 265.000 de persoane, în timp ce la alegerile prezidențiale din 2019 s-a înregistrat un număr record de voturi: aproape 950.000. În 2020, în județe cu un număr similar de mandate, au mers la vot de cinci ori mai puțini alegători. Iar la ultimele prezidențiale, chiar de 20 de ori mai puțini decât în Diaspora.
Pentru specialiști, nivelul scăzut de reprezentare legislativă a acestei categorii de alegători are mai multe cauze.
Raluca Alexandrescu, prof.univ. Facultatea de Științe Politice, Univ. București: „Au existat voci și la liberali și în alte părți care au spus domnule, românii n-au ce căuta să voteze pentru instituții care sunt în interiorul țării, dacă ei sunt în exterior. Deci a existat o atitudine verbalizată la nivelul partidelor politice de contestare a capacității și a îndreptățirii acestor cetățeni de a se implica în procesul electoral. Tendința de vot a comunităților românilor din exteriorul țării se îndreaptă mai degrabă către opțiuni de centru-dreapta și chiar și mai de dreapta extremă. Cei care au a se teme sau a nu dori neapărat o creștere a reprezentării, sunt partidele care nu în mod clar nu se regăsesc în opțiuni și evident că PSD-ul este unul dintre ele.”
Deocamdată, pentru românii care locuiesc în străinătate au fost înființate 900 de secții, cu posibilitate de suplimentare. În paralel, au fost tipărite aproximativ cinci milioane de buletine de vot, care vor putea fi utilizate de românii de afară de-a lungul a trei zile la alegerile prezidențiale, în timp ce pentru parlamentare vor dispune de două zile pentru exercitarea acestui drept.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România. Pentru prima oară, toate cele patru rânduri de alegeri au picat în același an. Alegerile locale și europarlamentare au avut deja loc, pe data de 9 iunie. Când sunt organizate alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale:
9 iunie 2024- alegeri locale și alegeri europarlamentare;- 24 noiembrie 2024 - alegeri prezidențiale, primul tur
- 1 decembrie 2024 - alegeri parlamentare;
- 8 decembrie 2024 -alegeri prezidențiale, al doilea tur.
