Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al României a fost deschisă în 1854. 170 de ani mai târziu, sistemul feroviar din România pare încremenit în timp. Vagoane care trebuiau casate de zeci de ani, garnituri care se defectează chiar și o dată pe săptămână, șine vechi, uzate până în punctul în care devin un pericol pentru oricine le folosește, poduri căzute care nu au fost reconstruite nici după 20 de ani. Au fost 29 de miniștri ai Transporturilor de la Revoluție încoace. Niciunul n-a reușit să scoată CFR-ul din gaura în care s-a tot afundat în ultimele zeci de ani.
România „se târâie pe șine”, comparativ cu alte țări
În timp ce alte țări au făcut din tren cea mai avantajoasă formă de transport în comun, România încă se târâie pe șine cu viteza melcului. 44,83 kilometri pe oră. E viteza medie comercială a trenurilor de călători. O spune chiar raportul de activitate al CFR. Iată și alte cifre, care arată proporțiile dezastrului: în 2021, trenurile de călători adunaseră 3.487.509 minute de întârziere. Următorul an a fost și mai rău, 4.326.618 minute de întârziere. Adică 72.110,3 ore. 3004,59 zile. 8,2 ani. Într-un singur an, trenurile de călători au întârziat peste opt ani.
Iar gările, multe dintre ele monumente cu o valoare istorică greu de cuantificat, au ajuns să fie... monumente de incompetență și delăsare. În zeci de ani nu a investit nimeni nimic în ele. Angajații stau cu spaima că le cad pereții în cap. Lucrează cu aparatură care și-ar avea locul mai degrabă într-un muzeu. Oamenii oftează și se descurcă cum pot.
Știrile cu trenuri care se defectează aproape că nu mai au… valoare de știre, atât de dese sunt incidentele. Am străbătut țara pe șine, am intrat în gări, am vorbit cu cei pentru care trenul e singurul mijloc de transport. Am întrebat de ce am ajuns în situația în care suntem și am vorbit despre posibile soluții. Am întrebat și autoritățile.
Podul de piatră s-a dărâmat, pentru că, exact ca în cântec, a venit apa și l-a luat
Apropo de autorități și de soluții: ce faci când se prăbușeste un pod CFR și capitala nu mai e legată direct de Giurgiu și de vecinii din Balcani? E o poveste adevărată care a început la Grădiștea în 2005. Podul de piatră s-a dărâmat, pentru că, exact ca-n cântec, a venit apa și l-a luat. Autoritățile au promis că vor face altul, ați ghicit, mai trainic și mai frumos, doar că – 19 ani mai târziu – încă nu e gata. E nevoie de nervi tari să încerci să faci drumul spre Giurgiu pe calea ferata, cu ocol pe la Videle și opriri neprogramate, care pot să dureze și 40 de minute.
În toată rețeaua feroviară există aproape 18 mii de poduri și podețe. 53% dintre ele au durata normală de funcționare expirată, iar 29% au durata de viață proiectată expirată.
Sursa foto: Euronews România
În anul în care avem patru rânduri de alegeri, autoritățile anunță proiecte mari. Ministerul Transporturilor promite locomotive noi, fabricate în Germania, fiecare capabilă să tracteze până la 16 vagoane de călători. Doar că locomotivele nemțești vor circula tot pe șine românești, deci obligate să mențină viteză românească.
La sfârșitul lui 2023, autoritățile anunțau și că au achiziționat primul tren electric nou din ultimii 20 de ani. Trenul s-a defectat înainte de a fi pus în circulație.
Până în 2030 standardul de viteză pe calea ferată ar trebui să fie de 160 kilometri la oră, obligație pan-europeană. Doar că în România încă circulăm pe propria răspundere.
Când vine vorba de investiții și schimbări reale pentru căile ferate, suntem încă pe peron. Pare că România a pierdut trenul!
De luni, în jurnalele Euronews România și pe site, urmăriți campania "România pierde trenul".
