România este ultima țară din Uniunea Europeană, când vine vorba de reciclare. Doar 11% dintre deșeuri ajung să fie reciclate, restul ajung la groapa de gunoi. România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro, pentru că nu a închis 31 de gropi de gunoi neconforme. De la un județ la altul, de la un sector la altul, avem soluții diferite de reciclare. În București, de exemplu, în majoritatea sectoarelor, gunoiul ajunge direct la groapa, deși o mare parte ar putea fi reciclat.
În București, 80% dintre deșeuri sunt amestecate, nu colectate separat. Anul acesta, majoritatea au ajuns la groapa de gunoi. În mod normal tot ce aruncăm în coșurile de acasă ar trebui să fie ridicate de mașinile gunoierilor și să ajungă la așa-numitele stații de tratare. Rolul acestor stații de tratare ar fi să selecteze din gunoiul menajer orice se mai poate recicla.
În cinci din cele șase sectoare ale Capitalei, gunoiul care pleacă de la casele oamenilor, se oprește direct la groapă și nu trece pe la nicio stație de tratare. Asta pentru simplul motiv că cinci dintre primăriile de sectoare nu au contracte încheiate cu astfel de stații.
Ștefan Ponea, Manager firmă de tratare a deșeurilor: Nu mai ducem la tratare mecanică nimic. Ducem totul la depozitare. Ce s-a întâmplat? Practic cantitatea de deșeuri eliminate direct la depozitare s-a dublat peste noapte.
În luna aprilie a acestui an, guvernul a dat o ordonanță de urgență prin care a permis primăriilor să semneze contracte cu colectorii, care să ducă deșeurile la stații de tratare.
Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2: Toate sectoarele, nu știu de ce sector spuneți dumneavoastră, au delegat această activitate către ADI.
A.D.I. este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară din București. Cea care a preluat responsabilitatea de a încheia pentru primăriile de sector contracte cu firmele de tratare. Până la sfârșitul acestui an, toate sectoarele ar trebui să aibă astfel de contracte, dar Asociația Intercomunitară ne anunță pe site că au fost încetiniți de mai multe contestații.
Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2: A existat anul trecut o hotărâre de Guvern care a permis UAT-urilor, primăriilor, să trateze deșeurile în afara localității, dar, atenție, și la privați, că înainte trebuia să fie pe teren al autorității publice. Este pe finalizare delegarea acestui serviciu de tratare mecano-biologică.
Rezultatul este că în 2023 majoritatea deșeurilor au ajuns direct la groapa de gunoi
Peste 600.000 de tone.
Robert Negoiță, primarul Sectorului: Nu există. Nu există. N-a renunțat nimeni. Nu există această variantă. Aaa, nu există capacitate? Nu există capacitate în România pentru tratare mecanico-biologică. Dar nu ai cum să renunți la așa ceva pentru că este un obiectiv acela de a devia de la groapă. Adică să ajungă cât mai puțin la groapa de gunoi. Asta înseamnă obligatoriu TMB, această tratare mecanico- biologică. Doar că neexistând facilități, nu ai unde să îl duci și rezultatul este tot groapa de gunoi.
Paul Moldovan, administratorul public al Sectorului 6: Această atribuție a tratării și depozitării era strict a primăriei municipiul București. Pe care cred că pe parcursul anului trecut a delegat-o sectoarelor. Sectoarele având această problemă pe care și-o doreau să o rezolve, să nu rămână cu deșeurile în stradă sau alte consecințe mai rele, s-au unit în acest ADI și încearcă s-o rezolve prin contractarea de tratare și depozitare. Dar noi suntem componentă acolo. Nici nu aveam altă soluție.
Iată ce se întâmplă când gunoaiele nu sunt duse direct la groapă și trec pe la stația de tratare
Ștefan Ponea, Manager firmă de tratare a deșeurilor: Chiar dacă este amestecat, prin procesul automat și manual noi extragem din acest deșeu amestecat pe care l-ați văzut și dumneavoastră ce se poate devia de la groapă. Toate materialele pe care le vedeți aici sunt extrase și transmise pe flux în continuare către reciclatori.
Am contactat și celelalte primării, inclusiv Primăria Capitalei, dar nu am primit un răspuns despre soluțiile pentru tratarea gunoiului menajer în Capitală.
De asemenea, am încercat să obținem un punct de vedere și de la Asociația de Dezvoltare Intracomunitară București și de la ECO Sud, compania care deține groapa de gunoi a orașului, dar am fost refuzați. Capitala are o rată de reciclare mai mică decât media pe țară. Adică între 7 și 10%.
Raul Pop, expert de mediu Ecoteca: România trebuie să ajungă cu depozitarea la groapa de gunoi de maxim 10% până în 2035. Ceea ce este extrem de dificil în contextul în care noi depozităm la groapa de gunoi aproximativ 90%, mai ales în marile aglomerări urbane. Deci noi trebui să accelerăm acest proces de a trata deșeurile înainte de a le trimite spre destinația finală care e groapa de gunoi.
Un lucru pe care județul Iași reușește să îl facă.
În municipiul Iași există astfel de containere pentru deșeuri. Se colectează deșeuri menajere, plastic și metal, hârtie, carton și sticlă, iar, în unele zone din oraș se colectează din poartă în poartă. Anual, numai din municipiul Iași se strâng 120 de mii de tone de gunoaie. Dintre acestea, doar 14,5% sunt deșeuri reciclabile.
Dorin Mocanu, manager centru de tratare: Toate deșeurile menajere din tot județul Iași, de la aproape un milion de locuitori, se duceau, se depozitau pe depozitele, pe gropile de gunoi, de acum doi ani nu se mai duc acolo. Intră în această stație de Tratare Mecanică și Biologică, doar aceste menajere care ne fac viața amară.
În schimb, Constanța este pe un loc rușinos la capitolul reciclare. În 2022, doar aproximativ 2% din deșeuri au fost colectate separat. Deși unii oameni se străduiesc să arunce gunoiul cum trebuie, de multe ori eforturile lor sunt compromise de vecini.
Eduard Martin – directorul firmei de salubrizare: Dacă ne uităm mai cu atenție, vedem aici sacoșe de gunoi cu pampers.
Reporter: Asta compromite și deșeurile plastice?
Eduard Martin – directorul firmei de salubrizare: Evident. Evident. Sunt compromise, pentru că sunt amestecate cu alte tipuri de deșeuri.
Ionela Halciuc – purtător de cuvânt Primăria Constanța: Municipalitatea a amplasat în 14 zone din oraș, insule ecologice destinate colectării exclusive a deșeurilor reciclabile din cartierele de blocuri. Chiar dacă au fost dotate cu camere video de supraveghere, multe dintre ele au fost vandalizate.
Unele insule ecologice nici măcar nu funcționează
La Craiova oamenii colectează separat deșeurile doar din 2021.
”Reciclăm. Ne străduim, de fapt, că nu prea suntem învățați cu ideea de reciclare. Este foarte bună și am constatat că sunt și foarte multe plastice și trebuie să ne obișnuim cu această idee. Noi încercăm. Le punem separate. Pungi separate, avem și coșuri separate și este o idee foarte bună.”
Liliana Nichita, Director FADI, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară: Unele județe au deja experiență de 5, 6, 7 ani, chiar 10 ani, în timp ce unele abia acum au delegat activitățile de colectare și transport și gestionare a managementului de deșeu integrat.
Până în 2026, toate județele din România ar trebui să aibă centre de aport voluntar, adică locul în care putem să ducem orice tip de deșeu. De la mobilă, baterii, până la uleiul folosit în casă. Tot până în 2026, aproximativ 14.000 de insule ecologice digitalizate trebuie să fie instalate în țara noastră. Brașovul are 74 în momentul de față.
Pentru a putea accesa aceste ecoinsule, brașovenii au nevoie de un card de la firma de salubritate pe care îl scanează aici, iar ulterior se deschide una dintre aceste ferestre, unde pot fi aruncate selectiv deșeurile. Plastic și metal, hârtie și carton, sticlă, dar și gunoiul menajer.
Sorin Toarcea – purtător de cuvânt Primăria Brașov: Avem deja obținută finanțarea pentru încă 363 de ecoinsule, de asemenea digitalizate. Acelea vor avea posibilitatea colectării pe cinci fracții, se adaugă deșeurile biodegradabile.
Și în Cluj găsim astfel de insule, iar unele coșuri de gunoi sunt inteligente.
Dar din păcate, nu toată lumea respectă regulile de colectare.
Până în 2035, 90% dintre deșeuri ar trebui să nu mai ajungă la groapa de gunoi
Mircea Fechet, Ministrul Mediului: În măsura în care nu se conformează, în legătură cu acele obiective, sunt penalizate acele primării de către Administrația Fondului de Mediu.
Am contactat Administrația Fondului de Mediu încercând să aflăm care primării au primit penalități și despre ce sume este vorba. Însă ni s-a comunicat că informația este una confidențială, nu de interes public.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România la plata a 1,5 milioane de euro pentru cele 31 de gropi de gunoi neconforme. În plus, sunt adăugate penalizări de 600 de euro pe zi pentru fiecare groapă care nu este închisă. Ceea ce înseamnă că în 2024, aproape 7 milioane de euro vor fi cheltuite din buget pentru a plăti această amendă.
