Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Cine sunt cei 14 candidați la alegerile prezidențiale din România 2024

Biroul Electoral Central (BEC) a înregistrat 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024 din România, care vor fi organizate în două tururi. Pe lista candidaților regăsim liderii partidelor politice din România, dar și candidați independenți, care au deținut funcții politice importante.

BEC a anunțat pe 10 octombrie cele 14 candidaturi care au rămas definitive. Sunt 10 candidați propuși de partide politice și 4 candidați independenți.

Alegerile prezidențiale 2024 vor avea loc pe 24 noiembrie (primul tur) și pe 8 decembrie (al doilea tur). Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, pe care vor fi numele tuturor celor 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024. Pentru ca votul să fie valid, alegătorii trebuie să pună ștampila pe un singur candidat dintre cei înscriși pe buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale 2024.

Lista candidaților la alegerile prezidențiale 2024 și ordinea de pe buletinul de vot

Pe 10 octombrie, BEC a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea candidaților pe buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale 2024, primul tur.

  1. Elena-Valerica Lasconi (USR)
  2. George-Nicolae Simion (AUR)
  3. Ion-Marcel Ciolacu (PSD)
  4. Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)
  5. Kelemen Hunor (UDMR)
  6. Mircea-Dan Geoană (independent)
  7. Ana Birchall (independentă)
  8. Alexandra-Beatrice Bertalan Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Națională)
  9. Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
  10. Ludovic Orban (Forța Dreptei)
  11. Călin Georgescu (independent)
  12. Cristian Diaconescu (independent)
  13. Cristian-Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
  14. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)

Cine poate candida la alegerile prezidențiale

Pentru cea mai înaltă funcție în stat, pot participa candidați propuşi de partide politice sau alianţe politice, precum şi candidaţi independenţi. Un partid sau o alianță politică nu poate propune decât un candidat pentru alegerile prezidențiale, iar alianțele nu pot propune candidați separați.

Pentru a putea candida, este nevoie de susținerea a celor puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

Criterii pentru candidați:

  • trebuie să cetățenia română și domiciliul în țară;
  • trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de cel puţin 35 de ani;
  • trebuie să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) – nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

Nu poate candida o persoană care a deținut deja funcția de președinte al României pentru două mandate, indiferent dacă mandatele au fost sau nu consecutive.

Cine sunt cei 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024

Marcel Ciolacu – candidat din partea PSD

Marcel Ciolacu (56 de ani) este premierul României și președintele Partidului Social Democrat (PSD).

El a preluat conducerea partidului în noiembrie 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat de la conducerea PSD, ca urmare a eșecului la alegerile prezidențiale din 2019. Pe 24 august 2024, Ciolacu a fost reconfirmat la conducerea partidului, în urma congresului în care a fost validată și candidatura sa la alegerile prezidențiale.

Anterior funcției de premier, Marcel Ciolacu a fost președinte al Camerei Deputaților, în perioada 23 noiembrie 2021 – 15 iunie 2023.

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Nicolae Ciucă – candidat din partea PNL

Nicolae Ciucă (57 de ani) este fost premier al României și actualul președinte al Partidului Național Liberal și președinte al Senatului.

General în rezervă, Ciucă a ocupat funcțiile de Șef al Statului Major al Apărării (între 1 ianuarie 2015 și 29 octombrie 2019) și ministru al Apărării (4 noiembrie 2019 – 25 noiembrie 2021). În decembrie 2020, pentru aproximativ două săptămâni, el a fost premier interimar al României, după demisia lui Ludovic Orban și până la formarea guvernului condus de Florin Cîțu.

După ce Cabinetul Cîțu a fost dizolvat prin moțiune de cenzură, în octombrie 2021, președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Nicolae Ciucă pentru funcția de prim-ministru. El a preluat conducerea Guvernului în noiembrie 2021 și a deținut funcția până în iunie 2023, când în urma rotativei guvernamentale funcția a fost preluată de Marcel Ciolacu

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Elena Lasconi – candidat din partea USR

Elena Lasconi (52 de ani) este primar al muncipiului Câmpulung și președinta Uniunii Salvați România (USR), funcție pe care o ocupă din iunie 2024, după demisia lui Cătălin Drulă.

Este de profesie economist, însă a lucrat mulți ani în televiziune, înainte de a începe cariera politică. În anul 2018 s-a înscris în USR, iar în 2020 a candidat la alegerile locale, pentru funcția de primar al municipiului Câmpulung, alegeri pe care le-a și câștigat.

În iunie 2024, Elena Lasconi a fost realeasă în funcția de primar al municipiului Câmpulung și în aceeași lună a preluat și conducerea USR, după ce eșecul partidului în alegeri la nivel național l-a determinat pe Cătălin Drulă să demisioneze.

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană (66 de ani) este fost secretar general adjunct al NATO, fost ministru de Externe al României și fost președinte al Senatului.

Înainte de intrarea în politică, a avut o bogată carieră diplomatică, fiind numit, în anul 1996, ambasador al României în SUA. Ulterior, a deținut funcția de ministru de Externe în Guvernul Adrian Năstase. În 2005, după ce Adrian Năstase a demisionat de la conducerea PSD, ca urmare a eșecului la alegerile prezidențiale din 2004, Mircea Geoană a preluat funcția de președinte al social-democraților.

În anul 2009, a candidat la alegerile prezidențiale din partea PSD, însă a pierdut în fața lui Traian Băsescu, cel care a câștigat atunci al doilea mandat de președinte al României.

Pe 17 octombrie 2019 a fost numit secretar general adjunct al NATO, funcție pe care a deținut-o până pe 3 septembrie 2024, când a demisionat pentru a putea candida la alegerile prezidențiale din 2024.

Este a doua sa candidatură la alegerile prezidențiale.

George Simion – candidat din partea AUR

George Simion (38 de ani) este deputat și președintele al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

În anul 2019, Simion a candidat ca independent la alegerile europarlamentare, însă nu a obținut suficiente voturi pentru a-și asigura un loc în Parlamentul European. Din anul 2019 este președinte al AUR, partid înființat în același an și care la alegerile parlamentare din 2020 a obținut 9,08%.

În Parlamentul României, deține și funcțiile de vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, membru al Comisiei comune pentru integrare europeană între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE, membru al Grupului PRO-America, preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Polonă.

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Ludovic Orban – candidat din partea Forței Dreptei

Ludovic Orban (61 de ani) este fost premier al României și în prezent președinte al partidului Forța Dreptei.

Guvernarea sa, care a fost din 4 noiembrie 2019 până în 7 decembrie 2020, a fost marcată de pandemia COVID-19, perioadă în care Guvernul a luat măsuri dure pentru a opri răspândirea virusului.

În decembrie 2020 a demisionat din funcția de premier, iar ulterior a fost ales președinte al Camerei Deputaților.

Anterior funcției de premier, a fost ministru al Transporturilor, în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008. Din iunie 2017 până în septembrie 2021 a fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL).

Două luni mai târziu, în decembrie 2021, a devenit președinte al Forței Dreptei, partid pe care tot el l-a înființat. La alegerile locale și europarlamentare din 2024, Forța Dreptei a candidat ca partea a Alianței Dreapta Unită, din care au mai făcut parte USR și PMP (Partidul Mișcarea Populară).

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Kelemen Hunor – candidat din partea UDMR

Kelemen Hunor (56 de ani) este deputat și președinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Este unul din cel mai longevivi parlamentari activi ai României, fiind la al șaselea mandat consecutiv (începând cu anul 2000). Din februarie 2011 este președinte al UDMR.

În Guvernul României, a deținut funcțiile de ministru al Culturii, în două mandate (23 decembrie 2009 – 27 aprilie 2012 și 5 martie 2014 – 24 noiembrie 2014) și viceprim-ministru al României (23 decembrie 2020 – 15 iunie 2023).

Este a patra sa candidatură la alegerile prezidențiale. A mai candidat în anii 2009, 2014 și 2019.

Cristian Terheș – candidat din partea Partidului Național Conservator Român

Cristian Terheș (45 de ani) este europarlamentar și președinte al Partidului Național Conservator Român (PNCR)

Absolvent de teologie, Cristian Terheș este la al doilea mandat de europarlamentar. Prima oară a fost ales în anul 2019, pe listele PSD, însă în mai 2020 a migrat către PNȚCD. În octombrie 2020 s-a înscris în AUR, iar în decembrie 2023 a trecut la PNCR, devenind și președintele acestui partid.

Cu toate acestea, la alegerile europarlamentare din 2024, deși era membru PNCR, Terheș a deschis lista AUR pentru Parlamentul European și a obținut al doilea mandat de eurodeputat.

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu (65 de ani) este fost ministru de Externe al României.

Înainte de a intra în politică, a fost diplomat și a deținut funcții în cadrul MAE. Cariera sa politică a început odată cu numirea sa ca Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale în cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

În Guvernul României, a deținut funcția de ministru de Externe în guvernele Adrian Năstase (martie 2004 - decembrie 2004), Emil Boc (decembrie 2008 -octombrie 2009) și Mihai Răzvan Ungureanu (martie 2012-mai 2012). Din martie 2004 până în decembrie 2004 a fost ministru al Justiției, fiind implicat în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

În anul 2008, a candidat la alegerile locale pentru funcția de primar al Bucureștiului, clasându-se pe locul al treilea, în spatele lui Sorin Oprescu și Vasile Blaga.

Cristian Diaconescu a fost dintre inițiatorii fundației Mișcarea Populară, înființată în martie 2013 în jurul lui Traian Băsescu, cu un an și jumătate ca acesta să-și încheie mandatul de președinte. Ulterior, fundația a devenit Partidul Mișcarea Populară (PMP).

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall (51 de ani) este fost ministru al Justiției și fost ministru pentru Afaceri Europene.

Absolventă de masterat și doctorat în SUA, ea a lucrat ca avocat pe Wall Street, înainte de a se întoarce în România și de a intra în politică.

A fost consilier al ministrului afacerilor externe, apoi secretar executiv PSD pentru egalitate de șanse și, ulterior, purtătoare de cuvânt a PSD București.

Ana Birchall a fost deputat PSD în perioada decembrie 2012 - decembrie 2020 (două mandate consecutive). În Guvernul României, a fost ministru pentru Afaceri Europene (4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017) și ministru al Justiției (24 aprilie 2019 – 4 noiembrie 2019).

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu (62 de ani) este o figură relativ necunoscută pe scena politică românească. Numele lui a a ajuns prima oară în atenția publică după alegerile parlamentare din 2020, când a fost propunerea AUR pentru funcția de premier al României.

Propunerea a ajuns pe masa președintelui Klaus Iohannis, care însă l-a nominalizat ca premier pe Florin Cîțu (PNL).

Călin Georgescu este un personaj controversat, după ce i-a lăudat pe legionar Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul nazist Ion Antonescu. Pentru declarațiile sale, pe numele său a fos deschis un dosar penal, în anul 2022.

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Silviu Predoiu - candidat din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale

Silviu Predoiu (66 de ani) este fost director interimar al Serviciului de Informații Externe (SIE) și în prezent președintele Partidului Liga Acțiunii Naționale.

Este absolvent al Facultății de Geologie-Geografie, iar după absolvire a lucrat ca inginer geolog. Timp de 30 de ani, Predoiu a fost ofițer de informații exerne. În anul 2005, a fost numit prim-adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până în anul 2018. În această perioadă a deținut și funcția de director interimar al seriviciului.

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Sebastian-Constantin Popescu - candidat din partea Partidului Noua Românie

Sebastian-Constantin Popescu (42 de ani) este președintele Partidului Noua Românie.

Este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Timișoara.

Este a doua sa candidatură la alegerile prezidențiale. A candidat și în anul 2019 la alegerile prezidențiale, fiind cel mai tânăr dintre prezidențiabili.

Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - candidată din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională

Alexandra Bertalan-Păcuraru este de profesie jurnalistă. Anterior candidaturii sale la alegerile prezidențiale 2024, ea nu a mai deținut nicio altă funcție politică.

Este prima sa candidatură la alegerile prezidențiale.

Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale 2024, în România (Turul I)

Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale 2024, în diaspora (Turul I)

Candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, respinsă de CCR

Diana Șoșoacă, președinta partidului S.O.S. România, și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale 2024, însă CCR a decis invalidarea candidaturii, după ce a admis contestațiile depuse îmotriva înregistrării acesteia.

Curtea Constituțională susține că a respins candidatura pe motive de conduită. Pe scurt, eurodeputata nu a respectat Constituția, a avut atitudini antisemite și antidemocratice, fiind enumerate mai multe comportamente controversate ale sale. „Este de notorietate comportamentul doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă de „călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituție”, se arată în motivare, printre altele.

Cine ajunge în turul doi la alegerile prezidențiale 2024

Teoretic, un candidat poate câștiga alegerile din primul tur, dacă obține majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. În istoria alegerilor prezidențiale din România, acest lucru s-a întâmplat o singură dată, în anul 1990. Din 1992, alegerile au fost decise în turul al doilea, scenariu care cu certitudine se va întâmpla și la alegerile de anul acesta.

În turul doi, vor ajunge primii doi candidați după numărul de voturi obținute în primul tur.

Potrivit sondajelor apărute în ultima lună, cel mai probabil scenariu pentru turul doi ar fi o bătălie între candidatul PSD, premierul Marcel Ciolacu, și candidatul AUR, George Simion. Sunt cei doi candidați care în majoritatea sondajelor analizate se află pe primele două poziții în opțiunile alegătorilor.

De altfel, premierul Marcel Ciolacu este singurul politician care s-a menținut pe primul loc în toate sondajele publicate de la definitivarea listei candidaturilor la prezidențiale.

Lupta pentru turul doi este însă deschisă. Șanse să ajungă în finala prezidențială le au, potrivit ultimelor sondaje, și Elena Lasconi (USR), Mircea Geoană (independent) și Nicolae Ciucă (PNL).

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE