Alegerile pentru președinția României au loc pe 24 noiembrie (primul tur) și pe 8 decembrie (turul al doilea), iar în cursă s-au înscris 14 candidați. Pe lângă cei mai cunoscuți dintre ei, și-au făcut apariția și alte nume interesante.
Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român)
Cristian Terheș este unul dintre numele care au intrat în atenția publicului destul de recent. S-a născut în Zalău, pe 4 decembrie 1978 și este, în prezent, europarlamentar. Însă deși a fost ales pe listele AUR, ca europarlamentar, el este președinte al Partidului Național Conservator Român (PNCR).
În 2012, Terheș a făcut parte din campania pentru acel referendum de demitere a președintelui Traian Băsescu. Numai că, în campania prezidențială din 2014, el îl susținea chiar pe Traian Băsescu și a mobilizat la vot alegătorii pentru a vota împotriva lui Victor Ponta și a PSD.
El a ajuns prima dată în Parlamentul European în 2020, culmea, chiar pe listele PSD-ului de atunci, condus de Liviu Dragnea. La scurt timp după aceea, el a părăsit PSD și s-a înscris în PNȚCD. Din mai 2022, Terheș nu a mai făcut parte din PNȚCD, iar din decembrie 2023, este președinte al PNCR.
Terheș a studiat teologia la Cluj-Napoca, jurnalismul la Fullerton College și comunicare la Santiago Canyon College (ambele din SUA). El este preot greco-catolic și a emigrat în SUA în 2000, acolo unde susține că a fondat o biserică romano-catolică. Cristian Terheș este un naționalist și conservator, dar spune că este și pro-occidental.
El a susținut referendumul pentru familia tradițională, din 2018, și a susținut și mișcarea antivaccinistă în pandemia de COVID-19. De altfel, Terheș chiar a fost sancționat de Parlamentul European, pentru că a refuzat să prezinte certificatul de vaccinare la intrarea în sediul de la Strasbourg. Totodată, el s-a poziționat anti-avort și împotriva schimbării de gen, opinii emise chiar în Parlamentul European, acolo unde a descris femeile transsexuale ca „perverse de sex masculin”.
În Parlamentul European, Cristian Terheș apare ca vicepreședinte al Comisiei pentru Control Bugetar. Totodată, el este membru în Comisia pentru Afaceri Externe, în delegația Comisiei Parlamentare de Stabilizare și de Asociere UE-Albania și în delegația pentru relațiile cu Africa de Sud.
În declarația sa de avere figurează patru terenuri cu suprafețe cuprinse între 84 și 1.500 de metri pătrați, trei apartamente și două mașini. Terheș deține mai multe conturi bancare, atât în lei, cât și în valută, dar are la activ și câteva împrumuturi.
Alexandra Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională)
Alexandra Păcuraru are doar 37 de ani și este cea mai tânără dintre candidații la alegerile prezidențiale. Ea este nimeni alta decât fiica patronului postului TV Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, care a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar legat de prejudicierea Poștei Române cu aproximativ 3 milioane de euro, în noiembrie 2014.
Soțul Alexandrei Păcuraru, Emil Bertalan, este partener de afaceri cu tatăl ei. Totodată, ea este și moderator al postului TV.
Un moment ciudat a avut loc în martie, când chiar ea a confirmat că a fost „retrasă” de pe postul TV al tatălui ei, printr-un comunicat emis de trustul media.
„Anul 2024 este anul marilor surprize, o surpriză am avut și eu ieri când am văzut acel comunicat. Da, este adevărat, m-am retras temporar din televiziune, din Realitatea Plus. Mai precis, am fost retrasă definitiv, aș spune eu, din Realitatea Plus. Dar asta nu înseamnă că nu există viață și după divorț și poate una mult mai bună”, a fost anunțul Alexandrei Pacuraru, de la acea vreme.
Alexandra Păcuraru s-a născut pe 30 iunie 1987, la Galați. A absolvit, în 2005, liceul Star Valley High School“ din Afton (Wyoming, SUA), iar apoi a studiat la două universități private din România, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir“) și Universitatea „Media“, cu specializarea regie-film. A urmat un masterat de „Executive Master of Business Administraton“, la Institutul de Administrare a Afacerilor din București.
Ea și-a început cariera în televiziune cu TVR, după care a ajuns la Realitatea Plus, unde este patroană a firmei care deține licența pentru acest post TV.
În declarația ei de avere figurează un teren de 100 de metri pătrați, două imobile, două mașini (Jaguar F-Pace și BMW iX), icoane, tablouri, bijuterii și colecții de artă despre care ea spune că sunt în valoare totală de 100.000 de euro. Ea mai are venituri din chirii, în valoare de 54.000 de euro pe an, de pe urma unei case din Domnești.
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
Silviu Predoiu (66 de ani) este un fost șef al SIE (Serviciul de Informații Externe), până în 2018, și este geolog de profesie. Ulterior, el a absolvit cursuri postuniversitare de jurnalism la SNSPA și „Gestiunea proiectelor” în cadrul ASE, dar și programe de pregătire specifică organizate de serviciile partenere nord-atlantice.
Între anii 1987 și 1989, a făcut un curs de informații externe la Școala de ofițeri de securitate de la Brănești.
El susține că experiența sa de fost spion „poate ajuta mult România”, pentru că are o mulțime de informații. La un moment dat, în urma unei anchete jurnalistice, a fost descoperit faptul că Silviu Predoiu ar fi fost ofițer acoperit al Securității, cu numele de cod Pumnea și că ar fi fost recrutat de către serviciul militar de informații externe al Rusiei, în perioada în care a fost detașat în Nigeria. Predoiu nu a dezmințit acuzațiile, conform Wikipedia.
„Sunt geolog, absolvent al Facultății de Geologie-Geografie a Universității din București, dar am fost, 30 de ani, ofițer de informații externe, spion. Am efectuat misiuni externe, am parcurs toate etapele unei cariere operative și manageriale în Serviciu, am lucrat pe cele mai provocatoare și interesante linii de muncă: contraspionaj extern, combaterea criminalității organizate, antiterorism, protecție internă. Vreau o țară a bunăstării, o țară atașată proiectului european care, în egală măsură, își apără identitatea și credințele, cu oameni demni, care au aici oportunitățile de a-și construi viața pe care și-o doresc. Vreau o Românie respectată, care își apără interesele, care negociază, care are o voce și care stă dreaptă alături de oricine", a precizat Silviu Predoiu, când și-a lansat candidatura.
În august, Silviu Predoiu a fost citat de agenția rusă TASS, când vorbea despre acțiunile Ucrainei: „A fost depășită o linie roșie. Ei și-au asumat riscul de a avea ca răspuns un atac nuclear și și l-au asumat și în numele nostru. Ucraina a ales un moment de slăbiciune al aliaților. America este în plină o campanie electorală, condusă de un președinte aflat în declin fizic și psihic, cu un vicepreședinte care habar nu are ce este politica internațională, geopolitica și așa mai departe.
În NATO, un secretar general îl înlocuiește pe altul. În UE, puterile noii Comisii Europene sunt transferate. Ucraina a înțeles foarte bine ce face. Și a spus așa: Ne-am săturat de nehotărârea voastră. Știți ce? Am intrat în Rusia cu tancurile voastre, tunurile, mitralierele, muniția voastră. Sunteți deja acolo, în Rusia, să vedem ce veți face acum. Și asta e greșit. Nu pentru asta îi ajutăm – să fim târâți în conflict. Și sunt foarte interesați să-i implice pe toți. Ajutăm cu bună-credință, dar au mers prea departe".
În SIE, Silviu Predoiu a ocupat mai multe funcții: ofițer operativ contraspionaj extern (1990-1993); a participat la o misiune externă de lungă durata (1993-1997); a fost ofițer operativ contraspionaj extern; șef birou, locțiitor șef serviciu, șef serviciu (1997-2000); șef direcție la combaterea crimei organizate (2000-2002); șef direcție antiterorism (2002-2003); șef direcție la protecție internă (2003-2004); șef direcție la contraspionaj, protecție (2004-2005).
El a fost și adjunct al șefului SIE, de mai multe ori.
Silviu Predoiu candidează din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN), pe care tot el l-a fondat în 2022.
În declarația sa de avere, figurează trei terenuri cu suprafețe de 14,93 mp 1.162 mp și 5 ha. El mai deține trei imobile, două autoturisme și ceasuri în valoare de 7.000 de euro, dar și mai multe conturi bancare.
Călin Georgescu (independent)
Călin Georgescu (62 de ani) este un candidat independent la președinția României, care a fost asociat, mai mult timp, cu partidul AUR și cu diverse mișcări naționalist-ortodoxe. Absolvent al Institutului de Agronomie, el a lucrat 17 ani la ONU, în domeniul conservării mediului.
A devenit mai cunoscut când a fost propus de mai multe ori pentru funcția de prim-ministru, în 2010, 2011, 2012, 2016 și 2020. În 2016, el a fost propus de Federatia “Societatea Civilă Romanească” (o organizatie care a felicitat Rusia pentru Anexarea Crimeei), iar în 2020, a fost propunerea celor de la AUR. Cu toate că el a fost și președinte de onoare al AUR, l-a acuzat pe președintele George Simion că „susține, în secret, PSD".
În tinerețe, Georgescu a practicat judo de performanță și a fost chiar vicecampion balcanic.
În perioada 1997-2013, el a fost director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, iar în 2013 a devenit preşedinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, coform Wikipedia.
A mai ocupat funcțiile de director al Direcției Organizații Economice Internaționale în Ministerul Afacerilor Externe, secretar general în Ministerul Mediului și reprezentant al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Au existat mai multe controverse în jurul numelui său. De exemplu, în 2022, chiar a fost deschis un dosar pentru că el ar fi promovat cultul persoanelor vinovate de genocid și crime de război. Totodată, într-o intervenție televizată, Călin Georgescu i-a lăudat pe legionarul Corneliu Zelea Codreanu și pe mareșalul Ion Antonescu, cel care a împins România într-o alianță cu Germania nazistă în al Doilea Război Mondial.
În declarația sa de avere, apar două terenuri intravilane în Brașov, o mașină și două depozite bancare, în valoare totală de 264.000 de euro.
Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie)
Sebastian Popescu a intrat și el în cursa pentru alegerile prezidențiale. Are 41 de ani, este născut în Balș (județul Olt) și este președintele partidului Noua Românie, pe care l-a fondat în 2015. El a mai candidat și în urmă cu cinci ani, când a fost cel mai tânăr dintre cei aflați pe buletinul de vot.
Sebastian Popescu a absolvit, în 2006, Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, din Timișoara. Însă după doar cinci ani de profesat în domeniu, el a început să studieze jurnalismul și deține două site-uri de știri.
Dacă la alegerile trecut nu avea nimic în declarația de avere, acum figurează cu 14 terenuri în județul Vâlcea, în care el are contract de întreținere. La fel și în cazul unei case de 78 de metri pătrați, tot din Vâlcea.
În urmă cu cinci ani, el spunea că prioritatea sa ar fi unirea României cu Republica Moldova și recuperarea Tezaurului de la ruși. El spune că, după aceste alegeri, va fi un președinte diferit de ceea ce a fost actualul președinte, pe care l-a acuzat, alături de prim-ministru, de slabă reprezentare a României pe plan extern.
La o emisiune televizată, Sebastian Popescu a spus recent că el nu va avea nicio zi de concediu dacă va fi ales președinte. Printre altele, el a mai subliniat că va retrage decorațiile acordate de foștii președinți, „dacă persoanele în cauză manifestă un comportament care aduce atingere valorilor și simbolurilor naționale.”
Sebastian Popescu spune că partidul său are în jur de 1.000 de membri, potrivit PressOne.
Cine mai candidează la alegerile prezidențiale 2024
- Elena-Valerica Lasconi (USR)
- George-Nicolae Simion (AUR)
- Ion-Marcel Ciolacu (PSD)
- Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)
- Kelemen Hunor (UDMR)
- Mircea-Dan Geoană (independent)
- Ana Birchall (independentă)
- Ludovic Orban (Forța Dreptei)
- Cristian Diaconescu (independent)
