De la studiile absolvite, până la activitatea profesională sau valorile în care cred, greu găsești un candidat pentru Cotroceni care să nu fie acoperit de controverse.
Analiștii spun că, de fapt, vulnerabilitățile prezidențiabililor sunt cele care îi vor ajuta pe oameni să ia o decizie, la urne. Asta pentru că și de data aceasta vorbim de un vot negativ.
Marcel Ciolacu, vizat de suspiciuni cu privire la studiile absolvite
Premierul în funcție, candidat la Cotroceni din partea Partidului Social Democrat, a fost vizat de suspiciuni cu privire la studiile absolvite. După ce mai mult timp a evitat răspunsuri concrete, a venit cu precizări, pe TikTok.
”Bacalaureatul l-am susținut acum 38 de ani, când am terminat liceul. L-am luat cu media 7,03, iar dacă tot am căutat am și diploma de licență de la facultate, unde am susținut examenul și am luat media 9.”, a declarat Marcel Ciolacu.
”Vulnerabilitățile domniei sale legate de acest trecut educațional foarte ambiguu, foarte ciudat, în care și-a dat, a intrat la master înainte să-și dea licența. Nu știm cum e cu Bacalaureatul, faptul că a fost sau nu a fost revoluționar la Buzău”, susține Andrei Țăranu, analist politic.
Din zilele tulburi ale evenimentelor din decembrie 1989, i se trage altă problemă lui Marcel Ciolacu: certificatul de revoluționar. L-a obținut în 1992. 27 de ani mai târziu a vrut o altă recunoaștere, care atrage și venituri: cea de luptător cu rol determinant.
Secretariatul pentru Revoluționari nu i l-a acordat, iar, când a devenit premier, Marcel Ciolacu a dat instituția în judecată și l-a eliberat din funcție pe cel care o conducea. Între timp, prim-ministrul a renunțat la proces.
Nicolae Ciucă, între controversele misiunii militare de la Nasiriya
În privința candidatului liberal, controversele vizează una dintre misiunile militare la care a luat parte. În cartea sa autobiografică, Nicolae Ciucă vorbește despre bătălia grea dată de români în Irak, în Nasiriya.
”Chiar la periferia Nasiriyei, în momentul în care am virat spre obiectivul nostru de pe râul Eufrat, am intrat în prima ambuscadă. Se trăgea asupra noastră cu vestitele AKM-uri, dar și cu aruncătoare de grenade antitanc portabile AG-7. Nimeni nu a stat să numere, dar cred că au fost cam treizeci de asemenea grenade lansate asupra noastră.”, a scris Nicolae Ciucă.
Dintr-o anchetă a jurnaliștilor de la Recorder reiese, însă, că Nicolae Ciucă nu a participat efectiv la lupte. Ba chiar ar fi ignorat apelul unor polițiști militari români prinși într-o ambuscadă în Nasiriya. Prezidențiabilul PNL a evitat explicațiile după investigația de presă.
Elena Lasconi, criticată pentru viziunea privint familia tradițională
Candidatul USR a surprins prin viziunea cu privire la familia tradițională, poziție pe care și-a ajustat-o în timp.
La finalul anului trecut, a declarat că a votat „DA” la referendumul dn 2018 prin care se voia definirea familiei drept căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.
Dezvăluirea a dus la retragerea ei de pe lista de europarlamentari USR. Între timp, însă, s-au schimbat vremurile. A devenit președintă a partidului, așa că și-a îndulcit discursul.
O altă controversă are legătură cu CV-ul Elenei Lasconi. A scris că în 2001 și-a luat licența în economie la ASE, dar nu menționează că de fapt a urmat cursurile Universității Ecologice din Deva, iar în București nu a făcut decât să susțină examenul, pentru că Universitatea pe care o absolvise nu era acreditată. Acum vin și explicațiile.
Controversele din jurul lui Mircea Geoană
Pe buletinul de vot pentru Cotroceni vom vedea și un nume pe care l-am mai regăsit. Mircea Geoană, candidat independent acum, fost președinte PSD. Controversele din jurul său datează din perioada primei încercări de a ajunge președinte, în 2009.
”Domnul Geoană, de exemplu, are o vulnerabilitate uriașă cu cumnatul domniei sale care este arestat în Turcia pentru o fraudă de milioane de euro din România de la banca. Are această vulnerabilitate legată de relațiile foarte ciudate pe care le-a avut în 2009 cu Sorin Ovidiu Vântu, cu cei din Federația Rusă, despre acea vizită despre care nimeni nu știe aproape nimic și care a fost întotdeauna păstrată ca un fel de as în mâneca celor care l-au contestat.”, a adăugat Andrei Țăranu.
George Simion și Diana Șoșoacă, acuzați de simpatii ruse
Președintele AUR, George Simion, are probleme exact în domeniul în care un președinte are cele mai multe atribuții: relațiile externe. Nu are voie să intre în Ucraina și Republica Moldova, pentru că cele două state îl acuză de relații cu Rusia.
„Nu m-am întâlnit cu niciun agent FSB, e o fabricație venită din partea unor adversari politici din România și din Republica Moldova, nu am avut genul acesta de conexiuni.”, susține Simion.
Planează aceleași suspiciuni, de simpatii ruse și asupra candidatei SOS România, Diana Șoșoacă, membră AUR până în acum trei ani.
„Votez cu X ca să nu votez cu Y”
Experții spun că românii așteaptă în perioada următoare lămuriri despre toate aceste controverse. Astfel, campania electorală va cântări greu în intenția de vot a românilor.
Andrei Țăranu: „În funcție de aceste vulnerabilități ajung aceste persoane să se diferențieze. Votul din România a fost construit începând cu 1992, dacă nu cumva chiar din 1990, pe votul negativ, adică votez cu X ca să nu votez cu Y.”
5 octombrie este data limită pentru înscrierea candidaților la alegerile prezidențiale 2024. Primul tur al prezidențiale are loc pe 24 noiembrie, iar al doilea pe 8 decembrie.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România. Pentru prima oară, toate cele patru rânduri de alegeri au picat în același an. Alegerile locale și europarlamentare au avut deja loc, pe data de 9 iunie. Când sunt organizate alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale:
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 24 noiembrie 2024 - alegeri prezidențiale, primul tur
- 1 decembrie 2024 - alegeri parlamentare;
- 8 decembrie 2024 - alegeri prezidențiale, al doilea tur.
