Ana Birchall a anunțat în iunie că intră în cursa pentru Cotroceni. Pe 4 octombrie, și-a depus candidatura independentă pentru funcţia de preşedinte al României la Biroul Electoral Central. Promite, printre altele, că va face „politică de calitate, adevărată”. Avocat și om politic, Ana Birchall s-a născut în Prahova, are 51 de ani, este căsătorită și are un copil.
Studiile Anei Birchall: șefă de promoție și doctorat la Yale Law School
Și-a luat licența în Științe Juridice la Universitatea București, absolvind facultatea ca șefă de an.
Ulterior, a fost primul român – spune ea – admis la cele mai bune facultăți de Drept din lume pentru masterat în Drept. A ales Yale Law School, recunoscută ca fiind numărul 1 din lume în domeniu.
Pe perioada anilor de studiu a beneficiat de bursă, iar în 2002 a devenit doctor în drept la Yale Law School, absolvind „Student Marshal”.
Ce a făcut înainte de a intra în politică. Contact cu una dintre cele mai apreciate firme de avocatură din New York
După terminarea doctoratului, Ana Birchall a fost avocat colaborator în cadrul firmei de avocatură White & Case LLP, una dintre cele mai apreciate firme de avocatură din New York (2002-2003).
„Am trăit, am studiat și am muncit în străinătate mai bine de patru ani. (…) Când am revenit în România, am devenit consilier în Ministerul Afacerilor Externe și am făcut parte din echipa care a dus România în NATO și UE”, a spus ea, pe pagina web, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale.
„În perioada în care am fost consilier în Ministerul Afacerilor Externe nu am fost membru al niciunui partid. Atunci am considerat că în politica externă e mai indicat să rămâi independent pentru a putea reprezenta interesele tuturor românilor și ale României, nu pe cele ale unui partid. La terminarea mandatului de la Ministerul de Externe, am devenit membru PSD cu scopul de a-mi continua proiectele. Orientarea mea politică este de centru”.
Cariera politică
A fost considerată - la un moment dat - una dintre cele mai active femei din politica românească și susține că unul dintre cele mai importante proiecte de la începutul carierei ei a fost participarea activă în echipa care a dus România în NATO (2004) și UE.
În 2005, devine membru PSD, iar de atunci experiența ei profesională a devenit din ce în ce mai consistentă, potrivit CV-ului de pe gov.ro.
A fost, pe rând, Înalt Reprezentant al Prim-ministrului pentru Afaceri Europene și Parteneriatul cu SUA, Ministru Delegat al Afacerilor Europene (pregătind președinția României la Consiliul UE), Ministru Interimar al Justiției în 2017 (în timpul protestelor OUG 13), Vice Premier pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ministrul Justiției (2019):
- În 2017, a fost ministru delegat al Afacerilor Europene vreme de șase luni, până când a demisionat alături de majoritatea membrilor Cabinetului Grindeanu, demis prin moțiune de cenzură;
- În februarie 2017, vreme de 13 zile, a fost ministru interimar al Justiţiei, în locul lui Florin Iordache;
- În ianuarie 2018, devine viceprim-ministru pentru Implementarea parteneriatelor strategice ale României, în Cabinetul Dăncilă;
- În aprilie 2019, după demisia lui Tudorel Toader, a fost ministru interimar al Justiţiei, propusă de Viorica Dăncilă, ca mai apoi să preia funcția de ministru al Justiției, până în luna noiembrie a aceluiași an;
Perioada ca ministru al Justiției, „cea mai intensă petrecută într-o funcție publică” / S-a opus Secției speciale
Despre perioada cât a fost ministru al Justiției, Ana Birchall spune așa: A fost „cea mai intensă petrecută de mine într-o funcție publică într-o perioadă critică pentru justiția din România, o perioadă în care asaltul și asediul asupra justiției creșteau, în intensitate și în disperare, cu fiecare zi care trecea, cu fiecare zi în care eu am stat și am rămas dreaptă, țeapănă pe picioarele mele, cum mi-a spus tatăl meu, loială valorilor și principiilor cu care am fost crescută de ai mei! Pot să spun cu mâna pe inimă că în opt luni de mandat ca ministru de justiție am reușit să iau măsuri de care sunt mândră, mai ales că toate aceste lucruri s-au întâmplat în condiții de maximă presiune”, spune ea, în prezentarea pe care o face pe pagina web.
Ce susține că a făcut notabil în calitate de ministru al Justiției: „M-am opus secției speciale, secția căreia eu îi spuneam NUFĂRUL (unde se albeau dosare), ceea ce mi-a adus o propunere de remaniere la numai două săptămâni de la numirea mea în funcție. S-au împotrivit de nu mai puțin de nouă ori - acum însă dosarele sunt îngropate. Am adoptat legea de înăsprire a condițiilor pentru acordarea liberării condiționate pentru violatori, traficanți, pentru evitarea recidivei și am adoptat legea confiscării extinse a averilor ilicite - 2017 - 2020 (adoptare)”.
Și, totuși, exclusă din Guvern și din PSD
În 2019, Ana Birchall a fost exclusă din PSD.
„În noiembrie 2019 am fost dată afară din PSD pentru că m-am opus modificărilor toxice din justitie promovate de grupuri de interese disperati să scape de dosarele de corupție. Am fost exclusă din partidul pe care am crezut că îl pot reforma din interior”, adaugă Birchall, pe pagina web, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale.
Promisiunile electorale: „Eu chiar vreau să fac România bine”
În 2022, Ana Birchall a fost numită în funcția de Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice și Relații Internaționale în cadrul Nuclearelectrica. A demisionat, iar în iunie 2024 și-a anunțat candidatura la prezidențiale, marcând totodată și revenirea ca independent în viața politică. De ce candidează?
„Țara se află într-un moment de răscruce, de cotitură”, spune Birchall.
„România s-a săturat să vadă circ, să vadă minciună, impostură, incompetenţă şi propagandă, aşa că ar trebui să începem să facem şi politică de calitate, adevărată, în serviciul oamenilor şi celor care cred că nu se poate şi încearcă să mă descurajeze le spun: iată-mă, sunt în faţa dumneavoastră, mai pregătită ca oricând. (...) Un candidat valid şi serios şi nu mă joc cu speranţele românilor. Eu chiar vreau să fac România bine şi nu mă voi opri”, a mai adăugat fostul ministru, atunci când și-a depus candidatura pentru Cotroceni.
Averea Anei Birchall: proprietăți imobiliare în România și SUA, printre altele
Ana Birchall are trei terenuri extravilane în comuna Dorna Arini din Suceava și un hectar de teren agricol în Prahova. Ea și soțul său dețin mai multe proprietăți în România și Statele Unite, inclusiv o casă de vacanță și un apartament în New York.
În declarația de avere au mai fost trecute bijuterii în valoare de 65.000 de euro și lingouri de aur în valoare de 324.220,14 euro. Birchall are, de asemenea, multiple conturi bancare și investiții financiare semnificative, inclusiv în companii private nelistate, evaluate la 23 de milioane de euro. Figurează cu o singură datorie, 10.000 de euro, scadentă în 2024.
La capitolul venituri anuale, Ana Birchall a declarat un salariu-diurnă în valoare de 536.744 lei, pe care l-a obținut în calitate de director la Nuclearelectrica. Soțul, în schimb, a încasat 120.000 de dolari de la firma Pestforce SRL, pe care o deține. De asemenea, Ana Birchall a declarat venituri de 18.265 lei din cedarea folosinței bunurilor, iar împreună cu soțul său, au mai câștigat alți 48.000 de dolari din această sursă. Fostul ministru al Justiției a menționat și dobânzi pentru depozit în valoare de 6 lei, precum și încasări din cupoane de titluri de stat: 7.275 lei, 2.470 euro și 15.255 euro.
Controverse
Ana Birchall a câștigat un proces cu jurnalistul Iosif Buble, pe care l-a acuzat de defăimare, după ce acesta a distribuit un clip video în spațiul public insinuând că ea ar fi protagonista ipostazelor obscene. Se întâmpla în septembrie 2008.
Tot în același an, dar în primăvară, a fost înregistrată pe numele Anei Birchall o cerere de divorț, însă a dovedit că CNP-ul este greșit, iar semnătura nu este a ei, anulând astfel cererea. Ea a pus atunci totul pe seama unei încercări de denigrare - mai ales că urmau alegeri locale și parlamentare, iar numele ei era vehiculat ca un potențial viitor ministru al Educației, potrivit Adevărul.
Cine sunt contracandidații Anei Birchall
- Elena-Valerica Lasconi (USR)
- George-Nicolae Simion (AUR)
- Ion-Marcel Ciolacu (PSD)
- Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)
- Kelemen Hunor (UDMR)
- Mircea-Dan Geoană (independent)
- Alexandra-Beatrice Bertalan Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Națională)
- Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
- Ludovic Orban (Forța Dreptei)
- Călin Georgescu (independent)
- Cristian Diaconescu (independent)
- Cristian-Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
