Cristian Diaconescu este unul dintre candidații independenți la alegerile prezidențiale de anul acesta. Diaconescu nu este însă cotat de sondajele de opinie printre favoriți în ceea ce privește accesul în turul II al scrutinului.
Cariera politică a lui Cristian Diaconescu
Cristian Diaconescu și-a început cariera în diplomație în anii ’90. Până în 2000 deținea deja numeroase funcții de răspundere în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), printre care: diplomat în Delegația Permanentă, ulterior Misiunea Permanentă a României la OSCE; coordonator al secției de cooperare în domeniul politico-militar al OSCE din MAE; diplomat în Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena, adjunct al șefului misiunii pentru domeniile politico-militar și de securitate ale OSCE și director al Direcției OSCE și de Cooperare cu Structurile Subregionale din Ministerul Afacerilor Externe.
Anul 2001 marchează pentru Cristian Diaconescu începutul carierei politice prin numirea sa ca Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale în cadrul Ministerul Afacerilor Externe. Începând cu anul 2002, Cristian Diaconescu a fost membru PSD.
Începutul anului 2004 i-a adus acestuia numirea ca Ministru al Justiție în guvernul condus de Adrian Năstase. La alegerile locale din aprilie 2008 a fost candidatul PSD-ului la funcția de primar general al Bucureștiului. S-a clasat pe locul al treilea în primul tur de scrutin, cu 12,33% din voturi.
Ulterior, în decembrie 2008, în urma alegerilor parlamentare, Diaconescu a obținut un mandat de senator de București din partea PSD. Timp de un an a îndeplinit funcția de ministru de Externe în primul guvern condus de Emil Boc. În toamna lui 2009, a demisionat din guvern, împreună cu toți miniștri PSD, ca reacție la demiterea ministrului de interne Dan Nica
În 2010 Diaconescu alături de alți parlamentari social-democrați înființează partidul UNPR. Mutarea avea să fie criticată de unii observatori, deoarece înființarea unui partid direct în Parlament, fără a trece prin testul alegerilor, poate fi văzută ca antidemocratică.
În ianuarie 2012, Diaconescu a fost numit ministru de externe în guvernul Emil Boc și apoi, după demisia guvernului Boc, a fost desemnat să continue această activitate și în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. La 29 mai 2012, demisionează din funcția de senator în urma numirii sale în calitatea de șef al Cancelariei Prezidențiale în mandatul președintelui Traian Băsescu. La 30 august 2012, după reinstalarea președintelui Traian Băsescu ca șef al statului, Cristian Diaconescu revine în funcția de șef al Cancelariei Prezidențiale.
Cristian Diaconescu a fost unul dintre inițiatorii Mișcării Populare (PMP), alături de Traian Băsescu. După ce este desemnat drept candidat al PMP la alegerile prezidențiale din toamna lui 2014, Diaconescu va demisiona din partid în urma unor neînțelegeri interne.
Studiile lui Cristian Diaconescu
- Facultatea de Drept – Universitatea din București (1979 – 1983)
- Centrul pentru Prevenirea Conflictelor-Viena: pregătire de specialitate (1992)
- Academia de Studii Economice: Doctor în Științe Juridice (2004 – 2007)
Averea lui Cristian Diaconescu
Potrivit declarației sale de avere, Cristian Diaconescu deține un teren agricol în județul Argeș și două terenuri intravilane – unul în București, altul în Argeș. De asemenea, acesta mai deține o casă de locuit în Stâlpeni, Argeș, una în București și un apartament tot în București. Diaconescu mai deține și două autoturisme – Ford Fiesta din 2017 și un Hyundai Tucson din 2022. Acesta mai spune că are datorii de aproximativ 231.000 de lei și 13.000 de lei. Diaconescu câștigă anual 8.475 lei din cursuri la Fundația Calea Victoriei și încasează o pensie de la MAE în valoare de 110.400 lei anual.
Cine sunt contracandidații lui Cristian Diaconescu
- Elena-Valerica Lasconi (USR)
- George-Nicolae Simion (AUR)
- Ion-Marcel Ciolacu (PSD)
- Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)
- Kelemen Hunor (UDMR)
- Mircea-Dan Geoană (independent)
- Ana Birchall (independentă)
- Alexandra-Beatrice Bertalan Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Națională)
- Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
- Ludovic Orban (Forța Dreptei)
- Călin Georgescu (independent)
- Cristian-Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
