Niciun președinte al României nu a mai reușit să-și asigure controlul propriilor partide și implicit o carieră în funcții politice după expirarea mandatului la Palatul Cotroceni. Nu înseamnă că nu au încercat. Erodați electoral după ani buni de dominare a scenei politice, atât Ion Iliescu, cât și Traian Băsescu au fost trimiși pe tușă de proprii colegi de partid.
Deși pornește dintr-o situație asemănătoare în prezent, președintele în exercițiu, Klaus Iohannis pregătește o mișcare similară menită să-i asigure controlul partidului de proveniență, PNL.
Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri. O dată ca președinte al CFSN, apoi ca președinte ales în două rânduri de către români. A dominat din această postură activitatea și deciziile FSN, PDSR și PSD până în 2004.
La final de mandat nu s-a mulțumit cu un simplu post de senator. Iliescu a încercat să revină de facto în fruntea propriului partid. În aprilie 2005 însă, la Congres social-democrații aveau să-I dea un mesaj fără echivoc, alegându-l pe Mircea Geoană liderul partidului.
Ca premiu de consolare, lui Ion Iliescu i s-a rezervat calitatea special creată pentru el, de președinte de onoare, dar fără vreo autoritate executivă în cadrul formațiunii.
Emil Constantinescu, fără ambiții politice după încheierea mandatului de președinte
Singurul care se poate lăuda cu performanța înfrângerii lui Ion Iliescu la urne, Emil Constantinescu este și unicul președinte care nu a avut ambiții politice de a-și controla propria formațiune politică, CDR.
De altfel este și singurul șef de stat care a ales să nu mai candideze pentru încă un mandat la Cotroceni. În vara anului 2000, e și-a surprins aliații politici prin anunțul retragerii din cursa electorală, Constantinescu optând pentru continuarea carierei universitare și activitate în zona societății civile.
Traian Băsescu, președintele jucător care nu a mai reușit să-și controleze propriul partid
Supranumit „președintele jucător”, Traian Băsescu nu doar că a supraviețuit unor tentative de suspendare din funcție. Dar a dominat, cu mână de fier, timp de 10 ani politica fostului PDL, fie direct, fie prin interpuși precum Emil Boc.
Scăderea popularității sale, pe fondul efectelor crizei economice din timpului mandatelui secund, i-a determinat însă pe democrat-liberali să se alinieze în spatele lui Vasile Blaga. Împreună, la Congresul PDL din martie 2013 au spus nu tentativei lui Băsescu de a controla în continuare partidul prin impunerea protejatei sale, Elena Udrea, ca președinte.
Ultragiat, Băsescu și-a părăsit partidul de suflet, fondând Mișcarea Populară, formațiune cu care nu a mai reușit decât să ajungă europarlamentar.
Klaus Iohannis ar putea un post de senator după încheierea mandatului prezidențial
Singurul politician de altă etnie ajuns președinte de stat, (CARTON 4) Klaus Iohannis s-a transformat pe parcurs din speranța anti-PSD într-unul dintre cei mai nepopulari și antipatizați președinți români.
Pe fondul girării guvernării PNL-PSD are în prezent o rată de dezaprobare de 90%, mai mare chiar și decât a predecesorului său, Traian Băsescu. Acest lucru nu îl împiedică să încerce să devină candidat la parlamentare pe listele PNL. Un simplu pas pentru a ajunge ulterior șef la Senat si președintele PNL, susțin surse din conducerea PNL.
