România se pregătește de al nouălea scrutin prezidențial de la căderea regimului comunist. În ultimii 35 de ani de alegeri libere, România a avut patru președinți: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Cum s-au desfășurat cele opt scrutine prezidențiale, cum au fost aleși cei patru președinți ai României și care au fost momentele care au marcat campaniile electorale - despre toate acestea, în articolul de mai jos.
Alegerile prezidențiale din 1990: Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste
Primele alegeri libere în România au fost organizate pe 20 mai 1990, o zi care a rămas cunoscută în istorie drept „Duminica Orbului”.
În cursa prezidențială s-au înscris Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD). Alegerile au fost câștigate de Ion Iliescu, cu o majoritate covârșitoare: 85,07% .
Este singurul președintele al României care a câștigat alegerile din primul tur.
Alegerile prezidențiale din 1990 au fost organizate la cinci luni de la căderea regimului comunist, în urma Revoluției din 1989. Campania electorală a fost profund marcată de urmările evenimentelor din decembrie 1989. Cu o lună înaintea votului, în Piața Universității au fost organizate mitinguri electorale, care au durat până după alegerea președintelui României.
A rămas celebră, după campania electorală din 1990, fraza rostită de candidatul țărănist, Ion Rațiu, pe care mulți o văd și astăzi drept o definiție elegantă a democrației: „Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!“
Alegerile prezidențiale din 1992: Ion Iliescu, reales președinte
Al doilea scrutin prezidențial în România a fost organizat după numai doi ani. Legea Electorală adoptată în martie 1990 prevedea că mandatul președintelui România, la fel ca mandatele parlamentarilor, se întinde pe durata a doi ani, pe perioada Adunării Constituante.
Prima Constituție a României după căderea regimului comunist a fost adoptată în anul 1991 și prevedea că mandatul președintelui României este de 4 ani, iar o persoană poate avea cel mult două mandate de președinte, chiar și succesive.
La alegerile prezidențiale din 1992 românii au avut de ales dintre șase candidați: Ion Iliescu (FDSN), Emil Constantinescu (CDR), Gheorghe Funar (PUNR), Caius Traian Dragomir (independent), Ioan Mânzatu (Partidul Republican) și Mircea Druc (Mișcarea Ecologistă din România).
Primul tur a fost organizat pe 27 septembrie 1992. Al doilea tur a avut loc pe 11 octombrie 1992.
Lupta pentru funcția de președinte al României s-a dat între Ion Iliescu și Emil Constantinescu, cei doi candidați care au ajuns în turul al doilea. Alegerile prezidențiale din 1992 au fost câștigate iar de Ion Iliescu, cel care a obținut 61,43% din voturi, față de 38,56%, câte a obținut Emil Constantinescu.
Alegerile prezidențiale din 1996: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu
Alegerile prezidențiale din anul 1996 au fost marcate, din nou, de lupta dintre Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Iliescu a candidat pentru a obține al doilea mandat potrivit noii Constituții din anul 1991 și al treilea în total. Emil Constantinescu a candidat pentru a doua oară.
16 candidați s-au înscris în cursa prezidențială: Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR), Petre Roman (USD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Funar (PUNR), Gyorgy Frunda (UDMR), Nicolae Manolescu (Alianța Naționala Liberală), Radu Câmpeanu (ANLE), Adrian Păunescu (PSM), Ioan Pop de Popa (UNC), Tudor Mohora (PS), George Muntean (PPR), Constantin Niculescu (PNA), Constantin Mudava (independent), Nuţu Anghelina (independent), Nicolae Militaru (independent).
Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost pe 3 noiembrie 1996. Al doilea tur a fost organizat două săptămâni mai târziu, pe 17 noiembrie 1996.
În turul al doilea au ajuns Ion Iliescu și Emil Constantinescu. A fost o luptă strânsă, câștigată până la urmă de Emil Constantinescu, cu 54,41% din voturi, față de cele 45,59% obținute de Ion Iliescu.
A fost prima victorie a unui candidat de dreapta în alegerile prezidențiale.
Un moment care a cântărit decisiv în deznodământul alegerilor din 1996 s-a produs în cadrul dezbaterii celor doi candidați. Emil Constantinescu i-a adresat contracandidatului său următoarea întrebare: „Domnule Iliescu, credeţi în Dumnezeu?”
„Domnule Constantinescu, eu m-am născut într-o familie de oameni evlavioși, am fost botezat în Biserica Ortodoxă Română și am această calitate. În evoluția mea intelectuală s-au produs anumite deplasări, dar am rămas pătruns de elementele fundamentale ale credinței și ale moralei creștine. Eu sunt mai creștin și mai credincios decât mulți alții care își etalează în public această credință.”, a fost răspunsul lui Ion Iliescu.
„Aţi declarat că sunteţi liber-cugetător. Asta înseamnă necredincios, deci om fără Dumnezeu“, a conchis Emil Constantinescu.
Alegerile prezidențiale din 2000: Ion Iliescu vs Corneliu Vadim Tudor
La alegerile prezidențiale din anul 2000, Ion Iliescu a candidat pentru a patra oară. Emil Constantinescu nu a candidat pentru al doilea mandat. Convenția Democrată l-a trimis pe actualul guvernator BNR, Mugur Isărescu.
12 candidați s-au înscris la alegeri: Ion Iliescu (PDSR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Theodor Stolojan (PNL), Mugur Isărescu (CDR), Gyorgy Frunda (UDMR), Petre Roman (PD), Teodor Meleşcanu (ApR), Gheorghe Eduard Manole (independent), Graziela-Elena Bîrlă (independent), Paul-Philippe Hohenzollern (PRN), Ion Sasu (PSM), Niculae Cerveni (PLDR).
Primul tur al alegerilor a fost organizat pe 26 noiembrie 2000. Al doilea tur a avut loc pe 10 decembrie 2000.
În turul al doilea, s-au confruntat Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Campania electorală a fost marcată de discursul agresiv al lui Corneliu Vadim Tudor, care a declarat că „România nu mai poate fi condusă decât cu mitraliera”.
Ion Iliescu a câștigat un nou mandat de președinte, cu 66,83%, dublu față de scorul obținut de Vadim Tudor: 33,17%.
Alegerile prezidențiale din 2004: Momentul „dragă Stolo” și alegerea lui Traian Băsescu
Alegerile prezidențiale din anul 2004 au fost primele organizate după modificarea Constituției, în anul 2003, în care mandatul președintelui a fost extens de la 4 ani la 5 ani.
La alegerile prezidențiale din 2004 au fost 12 candidați: Adrian Năstase (Alianța PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianța DA), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Marko Bela (UDMR), Gheorghe C. Ciuhandu (PNȚCD), George Becali (PNGCD), Petre Roman (FD), Gheorghe Dinu (independent), Marian Petre Miluţ (AP), Ovidiu Tudorici (URR), Aurel Rădulescu (APCD), Raj Tunaru (PTD).
Inițial, din partea Alianței DA (Alianța Dreptate și Adevăr, formată din PNL și PD) s-a înscris Theodor Stolojan. Însă, cu aproape două luni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Stolojan a făcut un gest neașteptat, anunțând că se retrage din cursa prezidențială din motive de sănătate. Locul său a fost luat de Traian Băsescu, la vremea respectivă primar al Municipiului București. Momentul a rămas în istoria recentă sub denumireaa populară „Dragă Stolo” - vorbele cu care un Băsescu lăcrimând își făcea loc către sprintul prezidențial.
Primul tur al alegerilor a fost organizat pe 28 noiembrie 2004. Al doilea tur a avut loc pe 12 decembrie 2004.
Bătălia în turul al doilea s-a dat între Traian Băsescu și Adrian Năstase.
Adrian Năstase, premierul României de atunci, a câștigat primul tur cu 40,97% (față de 33,92%, cât a avut Traian Băsescu), însă în turul al doilea Băsescu a ieșit învingător, la cea mai mică diferență în raport cu alegerile prezidențiale de până atunci: 51,23%, față de 48,77%, procentul obținut de Năstase.
Rămâne de referință remarca lui Băsescu, de la finalul ultimei dezbateri televizate, de dinaintea celui de-al doilea tur des scrutin: „Măi, Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti?“
Alegerile prezidențiale din anul 2009: Traian Băsescu, reales președinte. Momentul „Mihaela, dragostea mea”
La alegerile prezidențiale din anul 2009, Traian Băsescu a candidat pentru a fi reales președinte al României. Au fost primele alegeri prezidențiale organizate după ce România a aderat la Uniunea Europeană.
12 candidați s-au înscriși: Crin Antonescu (PNL), Mircea Geoană (PSD), Kelemen Hunor (UDMR), Traian Băsescu (independent susținut de PD-L), Sorin Oprescu (independent), George Becali (PNG-CD), Ovidiu Iane (PER), Eduard Manole (independent), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Remus Cernea (Partidul Verde), Constantin Potârcă (independent), Constantin Rotaru (PAS).
Campania electorală din anul 2009 a rămas în istorie în special pentru dezbaterea dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană, cei doi candidați care au ajuns în turul al doilea. Întrebarea pe care Băsescu i-a pus-o lui Geoană a fost, potrivit analiștilor, decisivă pentru ca președintele României să câștige al doilea mandat.
„V-a plăcut întâlnirea de aseară cu Vîntu?“, l-a întrebat Traian Băsescu pe Mircea Geoană. Răspunsului candidatului PSD a fost unul ezitant, iar analiștii spun că a fost momentul care i-a atras acestuia eșecul în alegeri.
Tot în timpul campanie din 2009 a apărut și filmulețul în care Traian Băsescu părea că lovește un copil, clip care s-a dovedit a fi contrafăcut.
Primul tur al alegerilor a avut loc pe 22 noiembrie 2009, iar al doilea tur, pe 6 decembrie 2009.
În noaptea alegerilor, exit-pollurile îl dădeau câştigător pe Mircea Geoană în faţa lui Traian Băsescu. PSD a sărbătorit, Mircea Geoană i-a mulțumit public soției sale, rostind consacrata formulă „Mihaela, dragostea mea”. În dimineața următoare, victoria a fost infirmată de datele oficiale comunicate de BEC.
Traian Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale la o diferență mult mai mica față de cea din anul 2004: 50,34% față de 49,66%, câte a obținut Mircea Geoană. A fost cea mai strânsă diferență înregistrată în istoria alegerilor prezidențiale din România. Practic, mai puțin de 70.000 de voturi i-au despărțit pe cei doi candidați.
Traian Băsesescu a devenit, astfel, primul președinte care a condus țara timp de 10 ani.
Alegerile prezidențiale din anul 2014: Klaus Iohannis, ales președintele României
La alegerile prezidențiale din anul 2014 s-au înscris 14 candidați: Victor Ponta (PSD), Klaus Iohannis (independent susținut de PNL), Călin Popescu-Tăriceanu (independent susținut de PLR), Elena Udrea (PMP), Monica Macovei (independent), Dan Diaconescu (PP-DD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), Teodor Meleşcanu (independent), Szilagyi Zsolt (PPMT), Gheorghe Funar (independent), William Brînză (PER), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo).
Primul tur a avut loc pe 2 noiembrie 2024. Două săptămâni mai târziu, a fost organizat turul al doilea, pe 16 noiembrie 2014.
Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost marcat de incidentele de la votul din diaspora. Numărul mic de secții de votare și problemele cu procedura de votare au făcut ca mulți români din afara țării să nu poată vota, deși au stat la cozi mai multe ore. Aceste incidente au dus la protește în marile orașe din România.
Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a demisionat înaintea celui de-al doilea tur, în locul său premierul Victor Ponta numindu-l pe Teodor Meleșcanu, candidat la prezidențiale în primul tur.
Klaus Iohannis a câștigat primul său mandat de președinte, cu 54,43% din voturi. Victor Ponta a obținut 45,56% din voturi.
Alegerile prezidențiale din 2019: Klaus Iohannis, reales președinte
La alegerile prezidențiale din anul 2019, Klaus Iohannis a candidat pentru al doilea mandat de președinte, susținut de PNL. Principala sa contracandidată a fost Viorica Dăncilă (PSD), prim-ministru al României la acea vreme.
Au candidat 14 persoane: Klaus Iohannis (independent, susținut de PNL), Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (USR-PLUS), Kelemen Hunor (UDMR), Viorica Dăncilă (PSD+UNPR+PNȚCD), Cătălin Ivan (ADN), Ninel Peia (NR), Sebastian-Constantin Popescu (PNR), John-Ion Banu (PNRo), Mircea Diaconu (PRO+ALDE), Bogdan Stanoevici (independent), Ramona-Ioana Bruynseels (PPU), Viorel Cataramă (DL), Alexandru Cumpănaşu (independent).
Campania electorală a fost atipică prin faptul că nu a existat o dezbatere directă între cei doi candidați care au ajuns în turul al doilea: Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.
Klaus Iohannis a câștigat al doilea mandat de președinte, cu 66,09% din voturi, dublu față de scorul obținut de Viorica Dăncilă (33,91%).
Alegerile prezidențiale din 2024: 14 candidați înscriși
La alegerile prezidențiale din anul 2024 au fost validați 14 candidați.
Cei 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024:
- Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat;
- Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;
- Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, funcție în care a fost aleasă după alegerile locale 2024;
- Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe;
- George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;
- Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene;
- Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe;
- Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar;
- Ludovic Orban (Forța Dreptei) - președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României;
- Kelemen Hunor (UDMR) - președintele Uniunii Democrate Maghiare din România;
- Călin Georgescu (independent);
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) - fost director interimar al SIE;
- Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
- Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) - jurnalistă.
Primul tur va avea loc pe 24 noiembrie 2024. Al doilea tur va fi organizat pe 8 decembrie 2024.
