GHID Alegeri prezidențiale 2024: dată, candidați și cum se alege președintele României

Românii aleg, la finalul acestui an, președintele României. Turul doi al alegerilor prezidențiale 2024 va încheia anul superlectoral, în care sunt organizate toate cele patru alegeri (locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale).

Data alegerilor prezidențiale 2024

Data alegerilor prezidențiale a fost cea mai disputată de coaliția de guvernare PSD și PNL. Inițial, cele touă tururi au fost anunțate pentru luna septembrie, însă liberalii au dorit mutarea alegerilor mai târziu. După o perioadă lungă de negocieri, cele două partide aflate la guvernare au ajuns la un consens pentru calendarul alegerilor, astfel:

• 24 noiembrie – primul tur;
• 8 decembrie – al doilea tur.

Între cele două tururi ale prezidențialelor, vor fi organizate și alegerile parlamentare, pe 1 decembrie.

Cine poate candida la alegerile prezidențiale

Pentru cea mai înaltă funcție în stat, pot participa candidați propuşi de partide politice sau alianţe politice, precum şi candidaţi independenţi. Un partid sau o alianță politică nu poate propune decât un candidat pentru alegerile prezidențiale, iar alianțele nu pot propune candidați separați.

Pentru a putea candida, este nevoie de susținerea a celor puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

Criterii pentru candidați:

• trebuie să cetățenia română și domiciliul în țară;
• trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de cel puţin 35 de ani;
• trebuie să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) – nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

Nu poate candida o persoană care a deținut deja funcția de președinte al României pentru două mandate, indiferent dacă mandatele au fost sau nu consecutive.

Ce politicieni au anunțat până acum că vor candida la prezidențiale

• Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat;
• Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;
• Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, funcție în care a fost aleasă după alegerile locale 2024;
• Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe;
• George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;
• Diana Șoșoacă (S.O.S. România) – președintele partidului S.O.S. România și europarlamentar;
• Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene;
• Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe;
• Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar;
• Ludovic Orban (Forța Dreptei) - președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României;
• Kelemen Hunor (UDMR) - președintele Uniunii Democrate Maghiare din România.

Ce atribuții are președintele României

Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali.

Câți președinți a avut România după 1989

După Revoluția din 1989, România a avut patru președinți:

• Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004);
• Emil Constantinescu (1996-2000);
• Traian Băsescu (2004-2014);
• Klaus Iohannis (2014-2024).

Calendarul electoral al alegerilor prezidențiale 2024

• 12 septembrie - desemnarea celor cinci judecători de la ICCJ care vor face parte din Biroul Electoral Central;
• cel târziu pe 13 septembrie - alegerea președintelui BEC, prin vot secret;
• cel târziu pe 14 septembrie - completarea BEC cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente;
• cel târziu pe 28 septembrie - MAE va comunica localitățile din străinătate unde trebuie înființate secțiile de votare, precum și numărul acestora;
• 5 octombrie, ora 24:00 - data limită pentru depunerea candidaturilor la alegerile prezidențiale;

Primul tur

• 12 octombrie - se stabilește ordinea pe buletinele de vot;
• 25 octombrie - începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2024;
• 22 noiembrie, ora 12:00 - prima zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
• 23 noiembrie, ora 7:00 - se încheie campania electorală;
• 23 noiembrie, ora 7:00 - a doua zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
• 24 noiembrie - primul tur al alegerilor prezidențiale în România. Votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00;

Al doilea tur

• cel târziu pe 29 noiembrie - se aduc la cunoștință numele celor doi candidați care au intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale;
• cel târziu pe 1 decembrie - se stabilește ordinea pe buletinele de vot;
• 29 noiembrie - începe campania electorală pentru al doilea tur;
• 6 decembrie, ora 12:00 - prima zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
• 7 decembrie, ora 7:00 - se încheie campania electorală;
• 7 decembrie, ora 7:00 - a doua zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
• 8 decembrie - al doilea tur al alegerilor prezidențiale în România. Votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00;
• 12 decembrie - validarea rezultatelor alegerilor prezidentiale 2024.

Cum sunt organizate alegerile prezidențiale în România

Alegerile prezidențiale sunt organizate în două tururi. Un candidat este declarat câștigător dacă obține mai mult de 50% din numărul total de voturi valabil exprimate în primul tur.

În cazul în care niciun candidat nu întrunește această condiție, va fi organizat al doilea tur de scrutin, la două săptămâni distanță. În al doilea tur se vor confrunta primii doi candidați.

Câștigătorul alegerilor prezidențiale este candidatul care primește cele mai multe voturi, indiferent de procentaj.

Procedura de vot la alegerile prezidențiale

Potrivit expertforum.ro, alegătorii pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente;
• în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare.

Românii din străinătate pot vota timp de trei zile (vineri, sâmbătă și duminică), la secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare.

Alegătorii vor prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea actului de identitatea și validarea acestuia, se vor îndrepta spre membrii biroului electoral.

După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală, alegătorii vor primi un buletin de vot. În document vor regăsi numele candidaților la alegerile prezidențiale ce îndeplinesc condițiile legale.

Alegătorii vor aplica ştampila cu menţiunea „VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit.

Buletinul va fi apoi îndoit, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară. Buletinul va fi introdus în urnă, astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care ștampila este aplicată greșit, alegătorul poate cere un nou buletin de vot, dar numai dacă buletinul nu a fost introdus în urnă. În această situație, primul buletin de vot va fi anulat.

Ce buletine de vot sunt considerate nule

Sunt nule buletinele de vot:

• pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare;
• buletinele de alt model decât cel legal aprobat;
• buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”;
• buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora;

Cât costă organizarea alegerilor prezidențiale 2024

Suma necesară pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din România este estimată la 1,39 miliarde de lei, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.