Unul dintre preparatele specifice sărbătorilor pascale, pe lângă pască și ouă roșii, este drobul de miel. O mâncare tradițională veche, care își are rădăcinile într-o vreme când risipa nu-și avea locul, iar măruntaiele mielului erau transformate într-un fel de mâncare delicios.
La Iași, pe dealul Mănăstirii Hadâmbu, la 30 de kilometri de oraș, sute de pelerini au parcurs Drumul Crucii. Timp de două ore aceștia au urcat la pas dealul, refăcând simbolic pașii Mântuitorului Iisus Hristos pe Golgota.
Ramurile de măslin sau de salcie, copacul lui Iuda, arbustul Spina Christi, crinul sau urzicile. Sunt câteva dintre plantele care conțin o simbolistică aparte în Săptămâna Patimilor, dar și în Duminica Sfintei Învieri. Unele dintre ele pot fi văzute și în Grădina Botanică din București.
În Joia Mare, se înroșesc ouăle de Paște. Arta se poate regăsi într-un tablou, într-o sculptură, o casă pictată sau un ou încondeiat. În atât de multe feluri au reușit, de-a lungul veacurilor, generații întregi să arate frumosul, dar mai ales simplitatea și tradițiile.
Anul a început cu tradiții și multă veselie pentru zece mii de oameni, în centrul orașului Târgu Neamț, la festivalul de Obiceiuri și Datini de Anul Nou. Cetele de urători din Neamț, Suceava, Iași și Botoșani i-au încântat pe spectatori.
Crăciunul este una din cele mai așteptate sărbători, atât în România, cât și în Europa și în restul lumii. În tradiția creștină, pe data de 25 decembrie este sărbătorită Nașterea lui Iisus Hristos, iar sărbătoarea este una încărcată cu obiceiuri, unele dintre ele păstrate de sute de ani.
Pachetul de acasă. De multe ori, este cadoul perfect pentru mulți români. Nu trebuie să conțină prea multe. Ceva mâncare făcută de mama e suficientă cât să le amintească celor plecați departe, în lume, că cineva, acasă, e gândul și cu sufletul la ei.
Muzeele din mediul rural și-au aprins luminile și au stat deschise la Noaptea Muzeelor de la Sate. În Dolj, cea mai mare atracție au reprezentat-o culele, fostele locuințe ale boierilor, construite pentru a apăra de invadatori avuția și viața familiilor înstărite.
Există tineri care știu foarte bine cum e să fii antreprenor. Înainte de orice, îți trebuie un vis. Apoi, ambiție să nu renunți. Și, evident, o sumă de bani pe care să fii dispus să o folosești pentru visul în care crezi.
Pluguşorul bisocenilor din judeţul Buzău este probabil cel mai lung din România, are aproximativ 200 de versuri, a fost scris pe o hârtie în lungime de 12 metri şi este mai lung decât cel scris de Vasile Alecsandri.
Perioada vacanței de iarnă este și un moment potrivit pentru descoperirea poveștilor din lumea rurală. În Maramureș încă se mai lucrează ceramica de Săcel. 12 generații de olari au făcut posibilă păstrarea acestui meșteșug recunoscut internațional.
Fie că vă gândiți la Crăciun ca la celebrarea nașterii lui Iisus Hristos sau ca la o iterație modernă a solstițiului de iarnă, există un lucru asupra căruia suntem cu toții de acord: Crăciunul este o perioadă de răsfăț.
Istoria pomilor de Crăciun are multe rădăcini, de la utilizarea brazilor veșnici în Egiptul antic și la Roma până la tradițiile germane ale pomilor de Crăciun cu lumânări, care au ajuns în America în anii 1800.
Mergând spre casa bătrânei Toma Floare, mai întâlnesc într-un sat învecinat o familie care sacrifică porcul pe podul de ciment al șanțului din fața casei. Se simte un aer înecăcios și până seara pare că mulți săteni au pârjolit și sacrificat animalul.
La patru kilometri de Slănic Moldova, în inima munților, turiștii asistă la un obicei vechi: răvășitul oilor. Pentru ei, gospodarii din zona Moldovei au pregătit delicatese ca pastrama, cârnații și brânza de burduf în coajă de brad. Obiceiul marchează sfârșitul de an pastoral.
Dacă ajungi în Sălaj și întrebi un om care bate vreo cărare "cine este Mircea Groza?", cu siguranță te așteaptă povești care nu ajung pentru o zi întreagă. Nu de alta, dar 40 de ani de viață i-a dedicat bucătăriei și documentării rețetelor ardelenești.
Deși este tot mai populară în zilelele noastre, puțini mai au în garderobă o ie autentică, țesută manual. În Țara Făgărașului, mai sunt doar zece femei care duc mai departe meșteșugul de a țese iile manual sau la războiul de țesut.
