Crăciunul este una din cele mai așteptate sărbători, atât în România, cât și în Europa și în restul lumii. În tradiția creștină, pe data de 25 decembrie este sărbătorită Nașterea lui Iisus Hristos, iar sărbătoarea este una încărcată cu obiceiuri, unele dintre ele păstrate de sute de ani.
Cum se sărbătorește Crăciunul în România, dar și în alte țări din Europa?
Tradiții și simboluri de Ajun și în ziua de Crăciun în România
Colindele
Tradiția colindelor de Crăciun se păstrează an de an. Cete de colindători merg din casă în casă, transmiţând prin texte cântate sau strigate, prin măşti, dansuri, urări de bine la casele oamenilor, cântând "Bună dimineaţa la Moş Ajun!". Tradiția spune că, dacă gazda le deschide ușa și primește urările, colindătorii sunt răsplătiți cu nuci, covrigi, colaci, mere sau bani.
Cele mai cunoscute colinde în România sunt: ”Steaua sus răsare”, ”Trei păstori se întâlniră", "O, ce veste minunată" și "În oraşul Viflaim".
Un alt obicei de Crăciun, foarte cunoscut, este umblatul cu capra. Acesta ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Capra este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu lăutari, care acompaniază dansul caprei, iar aceasta sare, se roteşte şi se apleacă, în acelaşi timp clămpănind ritmic din fălcile de lemn, menţionează volumul "Cartea de Crăciun" de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997).
Primul colind care se cântă în Ajunul Crăciunului este cel prin care colindătorii aduc vestea naşterii lui Hristos: ”Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut''.
Bradul
Împodobirea bradului este, astăzi, una din cele mai iubite tradiții, atât în mediul urban, cât și în cel rural. Tradiția spune că, în noaptea de Crăciun, copiii primesc cadouri care sunt puse la baza bradului împodobit.
În România, primul brad împodobit de Crăciun a fost la palatul lui Carol I. În Palatul Regal de pe Calea Victoriei, în noaptea de Crăciun, invitaţii de seamă sosiţi la palat împodobeau bradul cântând colinde.
Vâscul
Pe lângă bradul împodobit de sărbătoare, vâscul e prezent în orice casă în perioada Crăciunului şi a Anului Nou. În mitologiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte, fiind considerat o plantă magică, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei, semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei, notează volumul ”Cartea de Crăciun" de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997). În ajunul Crăciunului, oamenii îşi împodobesc casele cu vâsc ca simbol al bucuriei şi pentru pacea sufletească.
Floarea Crăciunului
Un alt simbol al Crăciunului este floarea numită ”Crăciuniţă" sau ”Steaua Crăciunului''. Ea poartă denumirea ştiinţifică Euphorbia Pulcherrima sau Poinsettia şi este cea mai spectaculoasă specie din genul ”Euphorbia''. Cultivarea şi popularizarea sa a început în anii '60, iar în scurt timp planta a devenit nelipsită în decorurile de Crăciun.
Mâncarea tradițională de Crăciun
Preparatele din carne de porc sunt nelipsite de pe masa de Crăciun a românilor: friptura de porc, piftia, toba, caltaboșul, sarmalele și cârnații. La aperitiv, se servește salata de bouef, în timp ce cozonacul este desertul preferat de Crăciun.
Tradiția cadourilor de Crăciun
Moș Crăciun este cel mai cunoscut personaj al perioadei sărbătorilor de iarnă. Simpaticul moș este cel care, an de an, îndeplinește milioane de dorințe și aduce cadouri copiilor.
Tradiția cadourilor de Crăciun datează din vremea în care cei trei magi au venit să-i ofere cadouri pruncului Iisus, astfel că în zilele noastre, în fiecare an data tradiţională a sosirii magilor, zi în care oamenii îşi fac cadouri de Crăciun.
În funcție de tradiția din fiecare țară, cadourile se deschid în Ajunul Crăciunului (24 decembrie) sau în dimineața primei zile de Crăciun (25 decembrie).
Tradiții de Crăciun în Europa
Mâncarea tradițională de Crăciun în țările europene
Anglia. Cea mai obișnuită este o cină cu curcan prăjit, servit cu cartofi prăjiți și legume, sos de afine sau de pâine și sos; și mici cârnați chipolata înveliți în slănină. Desertul poate fi budinca de Crăciun (o prăjitură din fructe uscate, uneori flambată în coniac), plăcinte cu frișcă sau cremă, tort de Crăciun, (prăjitură din fructe uscate cu glazură) sau Yule log.
Franța. Foie gras, somonul afumat, stridiile și melcii sunt aperitivele preferate în timpul mesei de Crăciun. Felul principal este aproape întotdeauna carnea, fie că este vorba de curcan, cocoșul sau gâscă la cuptor. Uneori, în meniu se mai găsesc friptură de vită, vânat și șuncă. Desertul este, de obicei, un tort Yule log cu o glazură foarte bogată de ciocolată, unt sau cremă.
Germania. Mulți germani preferă o masă simplă pe 24 decembrie. Această masă este adesea „Würstchen mit Kartoffelsalat", (cârnați cu salată de cartofi). Pe 25 și 26, când germanii vizitează familiile, mâncărurile sunt adesea mai complexe: rață, gâscă sau carne de vită la cuptor.
Grecia. În mod tradițional, felul principal al cinei de Crăciun în Grecia este friptura de porc, cu o varietate de delicatese laterale. Curcanul de Crăciun a devenit popular în ultimii ani. Melomakarona și kourabiedes sunt cele două varietăți de prăjituri de Crăciun și de Anul Nou din Grecia. Primul este făcut din fursecuri cu griș din făină de grâu, scorțișoară și cuișoare îmbibate în miere, în timp ce al doilea este cu apă de trandafiri și fursecuri cu unt proaspăt presărate cu zahăr pudră, care sunt servite în mod normal la Anul Nou.
Christopsomo este pâinea care se face în Ajunul Crăciunului, care are o cruce sculptată în crusta superioară înainte de a fi coaptă. Vassilopita este celebrul tort grecesc de Anul Nou. Se face în cinstea unui frumos act de caritate făcut de Sfântul Vasile pentru săraci și nevoiași.
Ungaria. Supa de pește sau de pasăre este felul principal. Deserturile tradiționale sunt rulourile cu semințe de mac sau cu nuci. Potrivit credințelor tradiționale, solzii de pește reprezintă banii, semințele de mac aduc noroc și fericire, în timp ce nuca este un simbol al bogăției. De obicei, lichiorul de ouă face parte din meniu, la fel ca și kocsonya, un jeleu de carne făcut din bulion gros.
Italia. În Ajunul Crăciunului, meniul este standard: Salată de caracatiță, Vermicelli a vongole (un fel de spaghete, cele folosite pentru condimentarea peștelui, cu scoici), Spigola all'acqua pazza (biban de mare), Baccalà fritto (cod sărat prăjit), Capitone fritto (anghilă prăjită), cu o Insalata di rinforzo (Salată cu conopidă, anșoa, măsline și diverse murături).
Ca deserturi, panettone și pandoro sunt populare în nordul Italiei, cu pastiera, struffoli și cassata în sudul Italiei.
În ziua de Crăciun se mănâncă: răcituri de porc și șuncă, paste la cuptor umplute cu pui sau curcan, braciole di manzo, (cotlete de carne), din nou Insalata di rinforzo și frittura di paranza (grătar mixt de pește, creveți, calamari etc.).
Polonia. Cea mai importantă masă este cina din 24 decembrie, când preparatele includ crap, supă de borș roșu cu uszka (mici ravioli umplute) și varză cu ciuperci. Este o masă fără carne.
Portugalia. Se mănâncă o masă foarte simplă de cod fiert și legume asortate în Ajunul Crăciunului. În ziua de Crăciun, cele mai multe familii mănâncă o friptură de capră cu cartofi, în timp ce altele aleg curcan sau pui.
Spania. În ziua în care se oferă cadouri, (6 ianuarie), oamenii mănâncă "roscón de reyes", (prăjitură regală), și turrón, (bomboane de turtă cu migdale). În noaptea de 31 se presupune că se mănâncă un strugure pentru fiecare bătaie de ceas de la miezul nopții.
Ce alte tradiții mai există în preajma Crăciunului, în Europa
Anglia. Ziua de Crăciun poate include o vizită de dimineață la biserică, urmată de oferirea de cadouri și de o cină festivă.
A doua zi după Crăciun se numește Boxing Day. Originile sale se datorează faptului că cei din clasele superioare le ofereau muncitorilor și comercianților cadouri, cunoscute sub numele de "Christmas box", pentru a le mulțumi pentru eforturile depuse de-a lungul anului și pentru că au muncit pe 25 decembrie. În zilele noastre, ziua este dominată de fotbal. În Scoția, ajunul Anului Nou este sărbătorit mai mult decât ziua de Crăciun.
Este, de asemenea, o perioadă a anului în care cântecele pop de sezon iau cu asalt undele radio și centrele comerciale.
Franța. Crăciunul este privat și orientat spre familie. Deoarece Franța nu este o țară foarte religioasă, nu mulți oameni merg la slujba de Crăciun pe 24 decembrie. Cadourile se deschid de obicei în Ajunul Crăciunului. Dar altele pot fi oferite în ziua de Crăciun, care este de obicei sărbătorită cu partea de familie care nu a fost văzută în seara precedentă.
Germania. Crăciunul este sărbătorit pe 24 decembrie. O tradiție este de a monta un pătuț frumos decorat.
Grecia. Se cântă colinde de Crăciun (kalanda), pe 24 și 31 decembrie și pe 5 ianuarie. Copiii de pe insulele grecești cântă colinde din ușă în ușă, luând cu ei bărcuțe de Crăciun pentru a lumina drumul și pentru a depozita bunătățile pe care le primesc.
Ungaria. Cadourile sunt oferite pe 24 decembrie. Tradiția colindelor de Crăciun a rămas puternică în sate, unde oamenii se îmbracă în personaje din povestea biblică a Nașterii lui Hristos.
Italia. Sfânta Liturghie de la miezul nopții, iar în unele sate există Presepe vivente, (o reprezentare a scenei Nașterii).
Polonia. La ora cinei, polonezii mai pun întotdeauna o farfurie pe masă, în cazul în care cineva sosește pe neașteptate, în speranța că nimeni nu este singur în acest moment. Potrivit unei tradiții dintr-o regiune centrală, animalele pot vorbi la miezul nopții, în Ajunul Crăciunului.
Portugalia. Cadourile se deschid după slujba de la miezul nopții sau în dimineața devreme în ziua de Crăciun.
Ucraina. Începând cu 2023, Crăciunul în Ucraina se va sărbători pe 25 decembrie. Cu tradiţii diferite în ţară, Crăciunul a fost sărbătorit până acum în Ucraina fie pe 25 decembrie - în conformitate cu calendarul gregorian - fie pe 7 ianuarie, potrivit calendarului iulian.
Surse: Agerpres; Euronews.com
