În Joia Mare, se înroșesc ouăle de Paște. Arta se poate regăsi într-un tablou, într-o sculptură, o casă pictată sau un ou încondeiat. În atât de multe feluri au reușit, de-a lungul veacurilor, generații întregi să arate frumosul, dar mai ales simplitatea și tradițiile.
Ouăle încondeiate, de la tradiție la artă
De loc din Suceava, Ion și Maria Gorban duc mai departe meșteșugul ouălor încondeiate. El face instrumentul fără de care soția nu ar putea să creeze artă.
Ion Gorban, meșter popular din județul Suceava: Eu am învățat de la nașul meu. Se numește chișiță. Fac dintr-o tablă de alamă, de cupru e mai slăbuț, se tocește repede și fac dintr-o tablă de alamă de 0,1 foarte subțire. Am trei modele diferite.
În holul de Onoare al Palatului Culturii din Iași, unde și-au dat întâlnire meșterii populari, zeci de ouă care mai de care mai frumoase ni se dezvăluie în fața ochilor. Cele din imagini sunt lucrate de Maria, dar și de fiica ei.
Maria Gorban, meșter popular din județul Suceava: Ouă încondeiate cu modele vechi, tradiționale, ce se fac la noi, se păstrează din moși strămoși. Eu am învățat de la mama mea și acum învăț și copiii mei.
Pentru un ou mic, Maria muncește trei ore. Pentru un ou de struț, însă, este nevoie de trei zile.
Maria Gorban, meșter popular din județul Suceava: Floarea pascală, crucea pascală, cârja ciobanului, frunza de stejar, coarnele berbecului.
Ovidiu Focșa, etnograf, Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași: Motivele pictate pe ouă, realizate în tehnici diferite, practic, fac legătură cu trecutul, cu tradiția, cu acest cod de conduită moștenit și transmis din generație în generație.
Sunt multe metode de a înfrumuseța un ou, așa că ne-am testat și noi îndemânarea.
Discuție Carmen Ciocan și Doina Moroșanu, meșter popular din județul Suceava:
Pui două așa, aici, între astea și unul în vârf. Tot așa ca să lucrați.
Ia, să încercăm și noi această metodă. Deci, iau vârful și aici trebuie să pun în vârf. Trebuie sa apăs bine sau nu e...?
- Nu e neapărat.
E nevoie ca oul să fie călduț pentru ca mărgelele să se prindă bine.
Discuție Carmen Ciocan și Doina Moroșanu, meșter popular din județul Suceava:
Spuneați că am nevoie de ou de lemn pe care să îl trec prin ceară.
De șase ori.
De șase ori trebuie să îl trec prin ceară.
Da, ceara să fie încălzită, bineînțeles topită.
Aproape îmi iese, nu?
Da, da.
Sunt pe drumul cel bun?
Da, da, sunteți pe drumul cel bun.
Chiar dacă pare un ou mic, aici încap cam o mie de mărgeluțe. Peste o mie. Mai durează până se termină. Vă las pe dumneavoastră. Vă mulțumesc frumos!
De la mărgele am trecut și la încondeiere, unde ne-a fost ghid Ana Zăbavă, meșter popular din județul Iași.
Discuție Carmen Ciocan și Ana Zăbavă - meșter popular din județul Iași:
Noi acum vom desena pe ou. Ceara fiind fierbinte, desenăm ușor. Unde se acoperă cu ceară, nu mai intră culoare. Noi acum împărțim oul în două.
Nu prea am dus drept, să știți.
Da, este mai greu pentru prima dată, dar este bine, foarte bine. Nu tremură linia, e foarte bine.
Ana Zăbavă, meșter popular din județul Iași: În Joia Mare, Joia Neagră, ne apucăm de încondeiat. Pentru familie nu fac modele complexe pe ouă fierte. De obicei, motive florale și personalizez oul: pentru mama, bunica, tata, copiii. Așa, ca să simtă că e al lor.
După ce e terminat de desenat, oul se bagă în culoare rece unde stă câteva minute. Se scoate, iar apoi se ține deasupra unei flăcări câteva secunde. Apoi, ceara se șterge și rămâne alb, iar fundalul, roșu.
Ana Zăbavă, meșter popular din județul Iași: Mai simple, par copilărești, dar sunt ouăle pe care le făceau bunicii și străbunicii noștri.
Oul încondeiat apare prima dată în documente la jumătatea secolului al XVII-lea.
Ovidiu Focșa, etnograf, Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași: Sunt descrierile călătorilor străini, atunci când au văzut obiceiul la curtea domnitorului. Bineînțeles că și motivele, și tehnicile s-au diversificat în timp. Astăzi, vedem că este foarte mult geometrism, este foarte mult decor, astfel încât el devine mai ochios, mai frumos.
În noaptea de Înviere, oamenii merg la biserică cu un coș pe care îl sfințește preotul, coș din care nu lipsesc cozonacul, pasca și ouăle roșii.
