În unele sate din Dolj, finalul sărbătorilor de iarnă este marcat printr-un obicei inedit. „Mersul cu urâții”, după denumirea veche, are loc în prima zi de după Sfântul Ion. În comuna Caraula, tinerii care au păzit fântânile în noaptea de Bobotează se deghizează și merg din casă în casă pentru a alunga spiritele rele.
Ce este „mersul cu urâții”
Pentru locuitorii din comuna Caraula, noul an nu poate să înceapă fără alungarea spiritelor rele din locuințe. Iar tradiția spune că spiritele fug atunci când își fac apariția „urâții”, un grup de tineri curajoși care poartă măști înfricoșătoare și umblă prin sat înarmați cu bâte.
Dănuț Ganea, locuitor din Caraula (Dolj): „Așa este la noi în fiecare an. Acum se încheie sărbătorile de iarnă oficial. Alugă spiritele rele, vin, mă rog, să fie un an mai bun, mai prosper."
Costel Păun, locuitor din Caraula (Dolj): „Este o tradiție veche. După toate sărbătorile astea, în care s-a băut, s-a mâncat, s-a jucat, s-au păzit, acum vin să alunge spiritele rele din curți, din grădini."
Locuitorii din Caraula spun că lipsa mersului cu urâții prin gospodării este un semn rău.
Titel Păun, primarul din Caraula (Dolj): „Rămân spiritele rele care ne-au bântuit anii trecuți și rămân tot în sat. Așa, noi sperăm că le alungăm și de fiecare dată a avut efect. La Caraula, după cum vedeți și dumneavoastră, toată lumea zâmbește, se bucură".
Obiceiul datează din perioada Primului Război Mondial, când localnicii păzeau dealurile pentru a împedica trupele turcești să avanseze în Țara Românească. Din acest motiv, și comuna are numele Caraula, care, în limba turcă, înseamnă patrulă.
Alecu Belcineanu, directorul căminului cultural din Caraula: „Comuna Caraula se află la maximum 15 kilometri de granița cu Bulgaria, adică Dunărea, pe unde turcii cotropeau Țara Românească, să ajungă la Cetatea Banului, la Craiova. Strămoșii noștri făceau pază pe dealul Islaz și pe dealul de la Valea Orodelului, îi întâmpinau pe turci când veneau să cotropească Țara Românească. Astea erau tehnicile războiului pe atunci, să otrăvească fântânile. Și de acolo a rămas, la Bobotează, să preluăm obiceiul strămoșilor, păzitul fântânilor".
Localnicii îi răsplătesc pe tineri cu fructe sau dulciuri, pentru ritualul făcut în gospodării.
