Umpluți cu mac, nucă sau ciocolată, însiropați sau clasici, cozonacii nu vor lipsi de pe mesele românilor. Cum au rămas doar câteva zile până la Crăciun, în patiserii și în cofetării se lucrează cu spor, iar în laboratoare de dulciuri, cuptoarele nu se mai răcesc.
Viena este unul dintre cele mai vizitate orașe europene în perioada Crăciunului. O echipă Euronews România a vrut să afle mai multe și despre bucătăria tradițională vieneză. Iar printre cele mai alese bucate este, desigur, celebrul... rasol de vită.
Au trecut două luni de la momentul la care premierul Marcel Ciolacu publica celebrul bon fiscal prin care le arăta românilor ce a cumpărat cu aproape 100 de lei. Astăzi, aceleași produse, la același supermarket, costă mai mult.
Telemeaua de Ibănești este produsă din laptele vacilor crescute pe Valea Gurghiului în județul Mureș, fără pic de sare adăugată, probabil unul dintre cele mai cunoscute produse lactate din țară. Urmăriți modul în care este realizată într-un nou episod din campania Euronews: Gustă România!
Brânza cu spirulină, brânza maturată în tescovină de struguri sau iaurtul cu coajă de morcov negru sunt câteva dintre produsele inovative la care au lucrat studenții de la Universitatea Științele Vieții din Iași.
Parlamentul European ia măsuri pentru a împiedica vânzarea de miere falsificată. A adoptat regulamente clare pentru etichetarea mierii de albine și a altor produse alimentare.
Salamul de Sibiu a fost cel de-al doilea produs românesc recunoscut la nivel european, după magiunul de Topoloveni. A obținut eticheta cu Indicație Geografică Protejată în februarie 2016. Istoria sa se scrie, însă, în țara noastră, de mai bine de un veac.
Românii vor plăti cel mai puţin pentru mâncarea tradiţională de Crăciun, echivalentul a mai puţin de 18 euro, în timp ce francezii sunt în top cu o notă de plată de 81,79 de euro.
Un card bancar. Aceasta este cantitatea de plastic pe care o înghițim fiecare dintre noi într-o săptămână. Fie prin mâncare, apă sau chiar și aer. Bineînțeles, nu îl vedem. El este microplastic și se află peste tot în jurul nostru, până și în legumele pe care le mâncăm.
Marfa românească ajunge rar pe rafturile magazinelor din cauza lipsei de spații de desfacere. O spun producătorii agricoli prezenți la un târg de produse tradiționale din sectorul 4 al Capitalei.
”Oameni ca pâinea caldă”. Am mers prin țară să-i căutăm. Și i-am găsit, dar am dat și de pâinea caldă ca sufletele lor. În Pecica, în vestul țării, se face pita după cum era pe vremuri. În cuptoare tradiționale, după o rețetă transmisă din generație în generație.
Deși pare un proces complicat, cașcavalul de Săveni are doar trei ingrediente: lapte, cheag și sare. Iar ce face să fie un produs deosebit e faptul că laptele nu e pasteurizat.
Această specie de pește este un aliment destul de controversat pentru că mulți cercetători îl consideră la limita toxicității pentru a fi consumat de oameni, având în componență metale grele.
Într-o perioadă în care coșul zilnic devine mai scump de la o lună la alta, pare greu de crezut că anual, un om aruncă 127 de kilograme de mâncare. Statisticile sunt, totuși, din ce în ce mai îngrijorătoare.
În ciuda avertismentelor venite din partea medicilor, consumul de băuturi energizante și sportive crește de la an la an, atrage atenția Autoritatea Europenă pentru Siguranța Alimentară.
La sfârșitul lunii martie, în acest an, plăcinta dobrogeană intra oficial pe lista produselor cu Indicație Geografică Protejată la nivel european. A fost un drum lung, de câțiva ani chiar, până la acel moment.
În 7 aprilie 2011, magiunul de prune de Topoloveni devenea primul produs românesc recunoscut la nivel european cu Indicație Geografică Protejată. Această titulatură garantează calitatea și, în același timp, trasabilitatea unui produs.
După creşterile substanţiale înregistrate în 2022, preţurile alimentelor în Uniunea Europeană au continuat să crească şi în 2023, chiar dacă la unele produse creşterile au fost mai lente decât în 2022.
Sucul de portocale devine din ce în ce mai scump din cauza recoltei slabe de citrice în Statele Unite ale Americii. La bursa din New York a fost înregistrat cel mai mare preț de când se fac astfel de tranzacții, adică din 1966.
Potrivit studiului, unul dintre principalele motive pentru care oamenii nu-și ating ținta este faptul că sunt confuzi cu privire la cantitatea pe care ar trebui să o includă în alimentația zilnică și la ceea ce reprezintă o "porție" de fructe și legume.
Minorii nu vor mai putea să cumpere băuturi energizante și sucuri care conțin cel puțin două ingrediente cu efect de stimulare a sistemului nervos central. Asta dacă un proiect adoptat de Senat va trece și de votul deputaților.
Românii se confruntă cu creșterea de prețuri și cu scăderea puterii de cumpărare, chiar dacă rata inflației a scăzut la 8,8% în luna septembrie. Analiștii economici spun că scăderea inflației e un semnal pozitiv, dar asta nu garantează că vom rămâne cu mai mulți bani în buzunar.
Nivelul ridicat al inflaţiei şi creşterea costului vieţii contribuie la extinderea foametei pe plan mondial, relevă un studiu în care au fost incluse 16 ţări, realizat pentru organizaţia umanitară World Vision International.
