La sfârșitul lunii martie, în acest an, plăcinta dobrogeană intra oficial pe lista produselor cu Indicație Geografică Protejată la nivel european. A fost un drum lung, de câțiva ani chiar, până la acel moment. Plăcinta Dobrogeană are o tradiție bogată, așa că am mers la ea acasă, acolo unde oamenii știu cel mai bine ce anume o face atât de specială.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews România: Am avut dispute cu vecinii bulgari, dar am câștigat. După 5 ani de așteptare, a primit recunoaștere europeană cu Indicație Geografică Protejată. A fost pregătita de bunicile și străbunicile din Dobrogea și este unul dintre cele mai gustoase produse de patiserie. Vă invit să descoperim - Plăcinta Dobrogeană.
Cum se prepară Plăcinta Dobrogeană
Făină, ouă, brânză, apă, puțin ulei, un strop de sare. Ar putea să pară simplu. Însă nu e chiar așa. Plăcinta dobrogeană e bucățică din sufletul oamenilor dintre ape. Dincolo de nume, e parte din identitatea locului. Și o tradiție preluată de fiecare generație din ultimii măcar o sută de ani încoace. Am mers în Corbu, în Constanța, unde ne-a primit Viviana Cadîr. A moștenit rețeta, a îmbunătățit-o și acum ne arată și nouă cum se face.
Viviana Cadîr: Amestecăm coca, să fie coca exact.. Din bătrâni știu, de la bunica, să fie moale ca lobul urechii, acuma depinde de urechea fiecăruia, nici moale, nici tare. Să fie și fraged și să se întindă bine. Ajutăm cu puțin ulei. Frământăm cât să se omogenizeze.
Apoi rotește aluatul, îl învârte, îl îndeasă și-l întinde până atinge perfecțiunea. Nimic nu e la voia întâmplării. Nu e cu ”merge și așa”. Mâinile pline de făină adaugă și puțin din sufletul omului la rețeta păstrată cu sfințenie de atâția și atâția ani.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: E o măiestrie pe care ați învățat-o de la bunica, bănuiesc?
Viviana Cadîr: Păi, logic, că dacă stând pe lângă ea și… mi-a plăcut. După aceea am dezvoltat în mine o pasiune, cam așa.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Transmiteți mai departe tradiția asta?
Viviana Cadîr: Cât de cât da, și băiatul și fata. Și ei știu.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Deci au treaba în bucătărie?
Viviana Cadîr: Da da. Cine stă lângă mine tre să miște! Mișcă uite așa ca coca.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Pai ar trebui să încep sa misc și eu atunci. Ia sa vad sa încerc și eu.
Viviana Cadîr: Deci vii așa cu dosul palmei, apeși și învârti cu degetul, cu mâna astalaltă. Uite vezi din trei mișcări. Zici că dansezi și te învârți. Acuma nu știu cât de bine mă pricep eu…
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Pai dar prima data orice lucru… ajută și imaginația un pic ca să nu te dai de gol. E o întreagă măiestrie aș zice … pe urmă se transformă sufletul, mâna toate au legătură.
Viviana Cadîr: Una peste alta uite așa, le păcălim, că nu știu ce se întâmpla și punem toate foile, uite așa… și scăpăm de grijă. După ce punem toate astea venim cu dosul palmei, în mijlocul foilor și apasăm marginea. Schimbăm făcălețul, le luăm pe toate, toate foile le rulăm, din mijloc spre margine.
Trei feluri de brânză desăvârșesc minunăția. Telemea de oaie, de vacă și caș. E combinația care a făcut din plăcinta dobrogeană ceea ce e acum.
Viviana Cadîr: Și acum asta este.. Pe repede înainte, nu are model, deci ia, aaaa de-aici vine ideea de plăcintă creață. Uite așa adunăm și asta e. Și în tavă punem dacă vrem, punem în lung, dacă nu, eu am un fix să iasă și ochiului să-i placă. Pentru următoarele venim de jur împrejur și iese ca un trandafir.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Așa v-a invatat bunica?
Viviana Cadîr: Așa ne-a pacalit bunica ca să aibă și aspect.
Mai e doar puțin. Rând pe rând, rulouri din aluat umplute cu brânză ajung în tavă. Doamna Vivi le ascunde sub un amestec din iaurt și ouă și presară apoi susan negru, chimen și semințe, așa, ca să fie puțin și din sufletul ei acolo, pe lângă rețeta tradițională. Tava rotundă cu o plăcintă ca un soare își începe drumul. Dar nu oricum…
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Deci e un cuptor ca pe vremuri?
Viviana Cadîr: Ca pe vremuri. E un cuptor din lut, tava o punem sub țest și marginea o sigilăm cu jar și lăsăm acolo… uite așa. Doamne, ajută! Și acum așteptăm să se facă.
Și așteptăm vreo 40 de minute, cât să-și facă țestul treaba până la capăt.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Să vedem acum…vaaaai… Ce frumusețe. Soarele din tavă. Abia aștept să gust, vaai, cum arată. Arată foarte bine. Vai, cum se vede … ”
Doar că e greu să te saturi doar cu plăcinta din cuptorul de pe vremea bunicii. Așa că ne îndreptăm spre fabrică.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Am ajuns în comuna Greci, județul Tulcea și asta pentru că tocmai de-aici, din această localitate, a venit inițiativa ca produsul românesc plăcintă dobrogeană să primească recunoaștere europeană.
Plăcinta Dobrogeană, plămădită de 20 de ani la fabrica de panificație din Greci
Fabrica de panificație din Greci a fost înființată în urmă cu 20 de ani, iar Paula Vals și-a dorit, mai mult decât orice, să valorifice tradiția locului. A colindat satele din jur, a vorbit cu oamenii de acolo, le-a aflat rețetele și tot ce-a învățat a pus în aplicare în fabrică.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Văd că toată lumea muncește manual, adică este doar acest aparat care presează puțin aluatul, în rest totul este manual.
Paula Vals: Exact cum se făcea odată, cum bunicii, străbunicii noștri făceau Plăcinta Dobrogeană și știau ei de ce. Bine, nici nu exista tehnologie în anii din urmă, dar au descoperit în timp că foile făcute manual au altă calitate, alt gust, glutenul se comportă altfel și caietul de sarcini, când l-am scris, așa am și trecut - plăcinta dobrogeană se va întinde manual, cum era odată.
Dar nu doar realizarea face din plăcinta dobrogeană ceea ce e acum. Autenticitatea produsului, acum recunoscut și internațional, vine și din ingrediente. Telemeaua, cașul și ouăle sunt doar de la producătorii din zonă. Chiar și proporția lor în produsul finit e o regulă de la care nu se abate nimeni.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Este un secret și în cantitatea de brânză de umplutură care trebuie pusă?
Paula Vals: Sigur că da. Cantitatea umpluturii este foarte mare, adică dacă într-o plăcintă oarecare umplutura este mult mai puțină, deci 30% înseamnă foaia, 70% umplutură.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Deci așa când muști din plăcintă să se simtă din plin.
Paula Vals: Da, punem și un pic de iaurt și ulei. Să fie atât de echilibrată, să nu fie nici grasă, nici…
Un echilibru atins și prin truda oamenilor din fabrică, oameni care au înțeles că ce fac ei acolo nu e chiar o muncă obișnuită.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: 30 de oameni, în două ture zilnic fac sute de plăcinte, plăcinta dobrogeană cea recunoscută la nivel european. Mai exact, 15 oameni în 8 ore fac aproximativ 600 de plăcinte.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Când spuneți plăcintă dobrogeană, la ce vă duce gândul?
Constantin Lazăr: La Dobrogea, la Greci, oamenii din Greci, ca aproape toți înainte, bunicii noștri… duminica, se știa plăcinta. Asta era cea mai la îndemână plăcintă dobrogeană.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Cum a fost momentul în care ați aflat că are această recunoaștere europeană?
Dumitra, lucrătoare fabrică: Pentru noi a fost o bucurie mare.. vă dați seama. Și suntem mândri de asta, că lucrăm în această fabrică și suntem și mulțumiți.
De ce a contestat Bulgaria autenticitatea produsului românesc
Paula Vals este cea care a inițiat procesul de acreditare pentru plăcinta dobrogeană la nivel european. Nu a fost deloc un proces simplu. A trimis un dosar imens la Ministerul Agriculturii, iar după ce hârtiile au ajuns și la Uniunea Europeană, vecinii bulgari au contestat oficial autenticitatea produsului românesc.
Paula Vals: Valorile în Dobrogea, de Ofelia Văduva unde la fel menționează că aceste plăcinte s-au făcut de sute de ani și că există o tradiție.
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: A trebuit sa demonstrați cu foarte multe acte autenticitatea produsului.
Paula Vals: Noi am avut cu ce, alții pot avea și mai puține înscrisuri probabil, dar noi am și avut.
Plăcinta Dobrogeană a câștigat dreptul pe 30 martie 2023
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: Și e important să cauți în istorie?
Paula Vals: E normal, pentru că asta este prima condiție să dovedești… noi am mers pe IGP, pe notorietate și într-adevăr plăcinta dobrogeană are foarte multă notorietate și am venit și cu dovezile clare. Înainte să depun caietul de sarcini, eu am fost și am studiat cele două județe de lângă Dunăre din Bulgaria să văd cumva dacă au o plăcintă asemănătoare. Dar n-am identificat la momentul acela și atunci când au depus opoziție și au venit cu rețeta, bineînțeles și Comisia Europeană a constatat că nu este conform, mai ales că ei au venit cu mențiunea că este produs local și casnic.
Disputa s-a încheiat pe 30 martie 2023, când Comisia Europeană a dat verdictul în favoarea României. Plăcinta Dobrogeană primea astfel logo-ul de Indicație Geografică Protejată.
Paula Vals: Un popor fără tradiție e un popor fără identitate și cred că fiecare din noi trebuie să conștientizăm că prin această aplecare asupra produselor tradiționale, ne ducem mai departe tradiția.
Rețeta Plăcintei Dobrogene, dusă mai departe
Exact asta face și Florin Matei la el în brutărie. Copilăria și tradițiile celor de dinaintea lui l-au modelat în omul care e azi. Iar el modelează plăcinta dobrogeană așa cum a învățat când era copil.
Florin Matei: Deci aici avem o brânză de oaie maturată, aici avem un caș dulce de capră, are altă textură, adăugăm și ou pentru cremozitate. Și adăugăm și un iaurt cremos. Iaurtul ii da o cremozitate ca sa iasa pufos si oul la fel leaga ingredientele. E o compoziție pe care am învățat-o de la bunici, simplă, cu ingredientele pe care le aveam în gospodărie.
La zeci de ani distanță de vremea copilăriei, Florin repetă gusturile bunicii, închizând astfel cercul unei tradiții pe care speră să o ducă și el mai departe.
Florin Matei: Aici o să ornam cu iaurtul, iaurtul compensează foarte bine gustul. Bunica o pudra cu puțin zahăr, așa că o pudrăm și noi puțin cu zahăr.
Deși a noastră, cu acte în regulă, plăcinta dobrogeană a depășit de mult granițele României. Cu eticheta de Indicație Geografică Protejată e comercializată deja în Belgia și Marea Britanie, de altfel țări cu puternice comunități românești, însă urmează și alte destinații.
