Cazul pacienților care au murit la spitalul din Murgeni continuă să fie investigat de autorități. După primele verificări ale Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, cei trei pacienți decedați, precum și alte zeci de persoane au consumat pește pangasius, sub diverse preparate, după ce spitalul de psihiatrie din Murgeni a primit produse din pește de la Mănăstirera Florești (județul Vaslui).
Verificările încă sunt în curs, având în vedere că peștele este un aliment perisabil și e posibil ca preparatele să fi fost transportate în condiții improprii.
Ce este peștele pangasius și de ce este considerat toxic
Însă această specie de pește este, totuși, un aliment destul de controversat pentru că mulți cercetători îl consideră la limita toxicității pentru a fi consumat de oameni, având în componență metale grele. Pe lângă avantajul prețului, pangasius nu are multe oase și este considerat o alternativă ieftină la cod sau la elgefin, nu multă lume știe de unde provine această specie.
Niște cercetători chinezi au fost cei care au creat acest hibrid, după niște încrucișări cu alte specii, pentru că își doreau un pește care să reziste și în apele cele mai poluate și să nu fie pretențios nici la mâncare sau la habitat. Astfel, cele mai mari cantități de pangasius, numit și pește basa, se găsesc în Vietnam, în apele fluviului Mekong, care este considerat unul dintre cele mai poluate din lume, alături de Gange.
Potrivit unei lucrări de cercetare publicată și pe portalul Researchgate în anul 2015, "au fost determinate concentrații de cadmiu, mercur, mangan, fosfor, plumb și zinc în probe de pește Basa (Pangasius hypothalmus) și în unii pești de apă dulce (Tilapia nilotica, Bolti și Karmout) colectate de la Kafer-El-Zayat (n.r.: o localitate din Egipt). (...) La peștele Basa, nivelul de fosfor a fost de 4,06 µg/g, plumb (0,79 µg/g), zinc (0,62 µg/g), cadmiu (0,12 µg/g), mangan (0,07 µg/g) și mercur (0,004 µg/g). Nivelurile de cadmiu și plumb la toți peștii examinați au fost mai mari decât nivelul de siguranță permis pentru consumul uman (0,1 ppm). Tratamentul prealabil al mușchilor peștilor cu acid acetic (5%) pentru o perioadă de 15 minute a dus la o reducere marcantă a metalelor la acești pești. Când peștele Basa a fost scufundat în acid acetic 5%, nivelul de cadmiu din carne a fost redus de la 0,12 la 0,07 µg/g (41,6%) și nivelul de plumb a fost redus de la 0,83 la 0,41 µg/g (51,9%)."
Pangasius conține metale grele
Practic reziduurile de metale grele și pesticide din pește sunt la limită, iar uneori depășesc aceste limite, însă concluzia cercetătorilor este că acest pește pengasius prezintă un risc crescut pentru consum. Iar organizația de mediu Ocean Wise a atras atenția că fermele piscicole de Pangasius poluează ecosistemele speciilor sălbatice.
El se hrănește cu toxine, bacterii şi microorganisme, sau resturi de peşti morţi, uscaţi şi măcinaţi sub forma unei pudre, motiv pentru care i se mai spune şi peşte sanitar.
"Piscicultura din Asia de Sud-Est este asociată cu transferul de boli la peștele Basa sălbatic. Există, de asemenea, preocupări cu privire la calitatea hranei peștilor, standardele de funcționare ale fermei și impactul biologic", potrivit OceanWise.
În consecință, Parlamentul European a precizat că specia Pangasius este interzisă în Italia și în alte țări din Europa.
Trei persoane au murit la Murgeni, după ce au consumat pește
Verificările au arătat că aproximativ 170 de porţii de ciorbă şi peşte pangasius cu legume au fost trimise de la mănăstire la spital.
Mănăstirea Floreşti a fost amendată cu 40.000 de euro pe motiv că nu era autorizată din punct sanitar-veterinar pentru activităţi de cantină-catering.
Medicii legiști fac analize la probele unuia dintre pacienți
La Institutul de Medicină Legală din Iaşi se lucrează o parte din probele aduse de la unul dintre pacienţii Spitalului de Psihiatrie Murgeni, din judeţul Vaslui.
Directoarea Institutului de Medicină Legală Iaşi, Diana Bulgaru, a declarat că probele care au fost aduse spre analiză aparţin uneia dintre persoanele aflate în viaţă.
"Sunt probe care intră în aria de lucru a medicinei legale. Noi facem determinări toxicologice (....) screeningul prin reacţii chimice. Ce se încearcă la IML este punerea în evidenţă, în situaţia în care din probele rezultate vor rezulta, a nitriţilor, pesticidelor, medicamentelor, drogurilor, alcoolii metilic şi etilic, etilenglicol, urmând ca rezultatele obţinute să fie transmise organelor abilitate. Probele, la momentul actual, exclud nitriţii, nitraţii, exclud alcoolii", a declarat dr Diana Bulgaru, potrivit Agerpres.
- România are un consum mediu anual de 7 kilograme pe cap de locuitor, cu mult sub media Uniunii Europene, care este de 24 de kilograme.
