Brânza cu spirulină, brânza maturată în tescovină de struguri sau iaurtul cu coajă de morcov negru sunt câteva dintre produsele inovative la care au lucrat studenții de la Universitatea Științele Vieții din Iași. Nu doar că au gust aparte, textură diferită, dar conțin și ingrediente pe care, în mod normal, le aruncăm. În plus, au reușit să crească valoarea nutritivă și termenul de valabilitate cu două, trei zile.
Tudor Plop este student în anul II la Facultatea de Agricultură din Iași. De mai bine de un an a descoperit că resturile alimentare, cum ar fi cojile de fructe și legume, pot fi transformate în ingrediente. Recunoaște că înainte nici nu se gândea că ar putea crea ceva gustos din acestea.
Pe lângă iaurturile colorate cu un gust aparte și cu valoare nutrițională mai mare, și urda cu ceapă este un produs inovativ.
Tudor Plop, student în anul II, Facultatea de Agricultură, USV Iași: ”Ideea acestei urde este că am valorificat zerul care, în mod normal, ajunge ca celelalte subproduse în stadiu de deșeu. Prin adăugarea zerului am făcut ca valoarea nutrițională a acestui produs sa crească, comparativ cu valoarea nutrițională a unei urde normale.”
Roxana Nicoleta Rațiu, USV Iași: ”Coaja de morcov negru, coaja de măr, tescovina utilizate în produsele lactate acide au reușit să crească nutritivă a produselor, cât și activitatea antioxidantă. Reușim să creștem, cumva, termenul de valabilitate cu 2-3 zile, lucru care este foarte important în industria alimentară.”
Brâza cu spirulină, invoația Facultății de Agricultură din Iași
În atelierul Facultății de Agricultură s-au creat și diverse sortimente de brânză. Astfel, s-a ajuns la brânza cu spirulină, cârmâz sau cu tescovină.
Roxana Nicoleta Rațiu, USV Iași: ”Avem o brânză maturată în tescovină. A stat o perioadă de trei luni. Spre deosebire de lotul clasic are modificări semnificative pe partea de textură, pe partea de culoare a cojii și de asemenea pe gust.”
De la an la an, profesorii și studenții Facultății de Agricultură încearcă să aducă pe piață alimente sănătoase, care au un impact redus asupra mediului înconjurător.
Marius Ciobanu, Facultatea de Agricultură: ”Universitatea are rol de a reda o educație alimentară în societate. Foarte important pentru noi este acest aspect. O distribuție corectă în zona de materii prime și de procesare este un lucru pe care ar trebui să îl urmărească fiecare consumator.”
Lucrări Roxana Nicoleta Rațiu, USV Iași: ”La nivel internațional, la nivel european, în ultima perioadă se pune un accent foarte mare pe reintegrarea subproduselor într-o matrice alimentară sau într-un alt flux. Problemele ridicate de încălzirea globală, problema ridicată de amprenta de carbon care este din ce în ce mai mare ne-a făcut și pe noi, pe cei din industria alimentară, să încercăm să venim cu produse cumva inovative.”
România este pe locul 9 în Europa când vine vorba de risipa alimentară. Potrivit statisticilor, românii aruncă anual 2,5 milioane de tone de mâncare.
