Într-o perioadă în care coșul zilnic devine mai scump de la o lună la alta, pare greu de crezut că anual, un om aruncă 127 de kilograme de mâncare. Statisticile sunt, totuși, din ce în ce mai îngrijorătoare. La nivelul Uniunii Europene, se irosesc alimente de 130 de miliarde de euro în fiecare an. Iar soluția pentru a combate risipa alimentară este la îndemâna oricui: planifică mesele din timp și gătește în cantități mai mici.
Educarea oamenilor cu privire la risipa alimentară
Cami merge de două ori pe săptămână la cumpărături. Acum a cheltuit 125 de lei pe alimente din care va găti pentru ea, soț și copil.
Cami Gui, inițiator Food Waste Combat: ”O să fac o salată care îmi ajunge 2 zile, e destul de consistentă și merge și la cei care mănâncă carne și la cei care nu, supa cremă, tarta. Pe lângă astea, tot felul de gustări cu salate. Ar fi minimum 4 feluri de mâncare.”
Pentru a nu face risipă, își planifică totul în avans și gătește totul în porții mici. Dacă totuși mai rămâne mâncare, o păstrează la congelator.
Cami Gui, inițiator Food Waste Combat: ”Eu contez foarte mult pe congelator și le păstrez fie în caserole, fie în pungi resigilabile și le țin acolo pentru următoarea săptămână sau maximum o lună.”
Cami este și inițiatoarea proiectului Food Waste Combat, prin care îi educă pe oameni cu privire la risipa alimentară.
Cami Gui, inițiator Food Waste Combat: ”Cel mai des oamenii tind să arunce lactatele și cele mai perisabile cum ar fi telemeaua. Și legumele se aruncă foarte des.”
Aproape o treime din hrana produsă în lume ajunge la gunoi, asta în timp ce 2,4 miliarde de oameni nu au acces constant la alimente, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății.
Risipa se ridică la 130 de miliarde de euro
De cele mai multe ori mâncarea este aruncată la gunoi din cauza faptului că ajungem sa cumpărăm mai mult decât este necesar sau nu avem timp să gătim. Statisticile arată că un român aruncă pe an în medie între 70 si 75 kg de mâncare la gunoi.
Femeie: ”Încerc sa reutilizez ingrediente pe care poate le-am luat în cantități prea mari in alte rețete, de exemplu, dar de obicei gătesc în cantități mai mici, cred ca asta este cheia succesului.”
Anul trecut 57 de milioane de tone de alimente din Uniunea Europeană au ajuns la gunoi. Asta înseamnă că fiecare om a aruncat 127 de kg de mâncare, iar risipa se ridică la 130 de miliarde de euro într-un singur an.
Pentru o viață cu grijă față de natură, contează și ceea ce mâncăm, nu doar ce aruncăm. Norvegia, Suedia și Islanda sunt țările cu cel mai mare scor al indicelui de sănătate, în timp ce Romania se plasează pe ultimele 10 locuri. Dieta țărilor nordice promovează meniuri bazate pe legume, pește, mai puțină carne roșie și alimentele cât mai puțin procesate.
Charlotta Svalander, nutriționist: ”Dieta durabilă este, în mare parte, bazată pe plante. Atunci când citești noile recomandări, vezi că te îndeamnă să reduci consumul de carne și să ai, în principal, un meniu bazat pe plante. Există o recomandare pentru un consum de maxim 350 de grame de carne roșie pe săptămână.”
În România, limitarea risipei alimentare este o obligație reglementată legislativ. Legea se adresează, însă, în special supermarketurilor pentru urmărirea valabilității produselor, micșorarea prețului de vânzare înainte de expirare, dar și compostarea alimentelor expirate.
