Copilăria înainte de 1989 era de cele mai multe ori la fel de lipsită de culoare ca viața adulților. Nu exista acces la cultura și arta occidentală, muzica de atunci nu era auzită la radio și nici serialele sau filmele nu erau difuzate la televizor.
Rezultatele la matematică ale elevilor români sunt tot mai slabe, potrivit evaluărilor PISA. Este singura materie unde au pierdut punctaj față de rezultatele din 2018. Motivele țin atât de modul învechit al predării, cât și de programa abstractă a materiei în învățământul românesc.
Despre latinitatea limbii române învățăm cu toții la școală. De la unele cuvinte, până la alfabetul folosit, recunoaștem ușor proveniența romană. Dar poate că un lucru nu atât de bine știut de mulți este că limba noastră nu a fost întotdeauna scrisă cu litere latine.
Sistemul de educație trebuie să se adapteze rapid la schimbările tehnologice sau se rupe complet de realitatea în care trăiesc copiii din ziua de azi. Este avertizarea experților, care spun că metodele clasice de predare trebuie combinate cu exerciții digitale.
Elevii de la o școală din mediul rural învață programare și robotică încă de la clasa a II-a. Este inițiativa unui învățător pasionat de tehnologie care a adaptat orele de la școală astfel încât să le transmită elevilor cele mai noi cunoștințe și abilități, pe înțelesul lor.
De ziua internațională a drepturilor copilului, reprezentanții acestora au cerut Guvernului României să îi consulte atunci când ia decizii care-i privesc. Educația este domeniul în care își doresc să aibă un cuvânt de spus.
Astăzi vorbim despre talente deja consacrate ale muzicii, însă drumul până la marile scene ale lumii este dificil și, de multe ori, inaccesibil pentru multe familii. Chiar dacă părinții descoperă că au copii talentați, studiul muzicii este scump.
Acordarea burselor de merit și elevilor care au medii sub 5 este o aberație a legilor educației și este doar începutul, spune fostul ministru al Educației Mircea Miclea, într-un interviu pentru Euronews România.
A venit perioada înscrierilor la studii în străinătate. Universitățile din Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite organizează deja procedura de admitere pentru tinerii care sunt acum în ultimul an de liceu.
Educația se face cu trei elemente cheie: curiozitate, entuziasm și comunicare. Acestea sunt fundația unui început bun de cât mai devreme posibil, potrivit lui Alice Sharp, expert britanic renumit în domeniul educației timpurii.
Programul Laptele și cornul nu a ajuns nici până acum în școli, iar situația pare să fie generalizată în țară. Problema este una birocratică, iar niciunul dintre cele trei ministere responsabile nu a centralizat o situație la zi și își pasează responsabilitatea de la unul, la altul.
România are cei mai mulți copii în risc de sărăcie din Uniunea Europeană. 41,5% se află în situația aceasta, potrivit datelor Salvați copiii. Situația materială precară are consecințe directe asupra educației lor.
Care vor fi joburile viitorului, ce abilități caută angajatorii la tinerii absolvenți, ce fac marile companii cu datele noastre și cum ne protejăm de conținutul posibil-dăunător de pe rețelele de socializare?
Legea salarizării nu va fi finalizată la sfârșitul acestui an, așa cum promiteau politicienii în vară. Cel mai devreme, ea ar putea fi gata în martie anul viitor, dar va putea intra în vigoare abia din 2025.
Reducerea abandonului, inovarea școlilor cu ultimele tehnologii și atragerea de fonduri de sute de mii de euro pentru proiecte educaționale au transformat mai multe școli în exemple de bună practică.
Istoria comunismului va deveni materie obligatorie la liceu din 2025, a anunțat ministrul Educației. În prezent, aceasta este un opțional, iar elevii, profesorii și experții spun că studierea comunismului în toate școlile din România este importantă pentru a cunoaște adevărul despre ororile epocii.
Sistemul universitar din România înseamnă în special multă teorie și prea puțină practică. Mai mulți profesori universitari, care mentorează programe de studiu orientate spre accesul pe piața muncii, explică beneficiile unor orare ieșite din manual și axate pe practicarea meseriei.
Mai este o săptămână până la începutul noului an universitar, iar studenții au venit să se cazeze la cămine. Majoritatea prețurilor de cazare au rămas aceleași, însă costul traiului în marile centre universitare poate ajunge și până la trei mii de lei pe lună.
În România, avem un medic școlar la aproximativ 6-7 unități de învățământ. Acesta poate ajunge să aibă în grijă și peste 2.000 de elevi în orașele mari. Asta pentru că domeniul nu este bine finanțat și nu reușește să atragă tineri absolvenți de medicină, spun experții.
Cu toate că în perioada pandemiei, școlile au fost digitalizate, în mare parte, acum calculatoarele, tablele smart, videoproiectoarele și tabletele, nu prea mai sunt utilizate. Chiar la orele de informatică, se predă teorie, care este scrisă cu markerul pe tabla normală.
Mai puțin de jumătate din școlile din România au un cabinet medical. Legea învățământului preuniversitar, care a intrat recent în vigoare, prevede că toate școlile din România sunt obligate să aibă cabinete medicale.
România ar putea plăti daune supraviețuitorilor din orfelinatele comuniste. Uniunea Europeană pregătește un raport cu tema recunoașterii, compensării și prevenirii abuzurilor asupra copiilor, urmat de o rezoluție, care să prevadă și compensarea victimelor abuzate în orfelinatele din țara noastră.
Noua formulă de acordare a burselor de merit pentru elevi a stârnit numeroase discuții în spațiul public. Practic, din acest an școlar, 30% din elevii dintr-o clasă vor primi burse de merit, chiar dacă vorbim de diferențe mari de medii între aceste clase.
Copiii orfani de un părinte ar putea rămâne fără bursă socială, dacă persoana sau persoanele în grija căreia a rămas minorul câștigă chiar și cu un leu mai mult peste un prag impus de un proiect pus în dezbatere publică
Zeci de elevi care visează să devină cercetători își petrec vacanța la Școala de vară de la Institutul Măgurele. Este o ocazie unică pentru a vedea ce presupune meseria care pregătește, practic, viitorul.
România se află pe locul al treilea în topul țărilor europene cu cele mai ieftine locuințe, după Bosnia și Herțegovina și Grecia. Prețul mediu al unei locuințe în țara noastră este de peste 1.400 euro/mp.
Sute de elevi au rămas pe dinafară și după a doua etapă de admitere la liceu. Ei urmează fie să încerce în a treia etapă, fie să opteze pentru un liceu privat, în cazul părinților care-și permit această cheltuială.
