Ultimele fosile de dinozauri pitici, care au trăit acum 70 de milioane de ani, descoperite în Țara Hațegului sunt analizate la un laborator din Budapesta, înainte să fie aduse la București. Este vorba de specii care nu au mai existat nicăieri altundeva în lume și asta pentru că trăiau izolate pe o insulă, pe care geologii au denumit-o „Insula Hațeg”. Nu erau cu mult mai mari decât un om, iar unii erau bipezi. Dimensiunile lor au fost date de spațiul restrâns pe care l-au avut la dispoziție, o mare parte a continentului european fiind la vremea aceea sub apă.
Sursă foto: Pecsics Tibor/Peter Nickolaus
Totul a început acum mai bine de 100 de ani, când un geolog din Imperiul Austro-Ungar a descoperit fosile de dinozaur în Transilvania. Oasele au fost aduse la Budapesta unde au devenit parte din colecția de fosile a Institutului de Geologie. Originea lor a fost marcată pe o hartă de către Kadic Ottokar, cel care le-a descoperit, însă harta a fost uitată în arhive mai bine de 100 de ani. În tot acest timp, neștiind unde exact au fost făcute săpăturile inițiale, niciun paleontolog nu a mai putut investiga mai departe. Asta până acum 5 ani.
„În urmă cu 5 ani, Laszlo Makadi, care este un cercetător de la Institutul Geologic a descoperit harta folosită de Kodic Ottokar în timpul săpăturilor făcute de el. Harta avea 7 locuri însemnate cu X. Această hartă ne-a oferit posibilitatea să facem săpături în aceleași locații și am vrut să căutăm și alte zone în apropiere unde ar putea fi îngropate fosile, lângă satul Vălioara”, a povestit Gabor Botfalvai, coordonatorul expediției paleontologice din Țara Hațegului.
Din cele 7 puncte de pe hartă au fost identificate 6, iar în 5 au fost găsite oase de dinozauri.
„În ultimii trei ani, am reușit să adunăm o cantitate destul de impresionantă de fosile din zona respectivă și din care am reușit să publicăm o primă parte din această lucrare în care am descris resturile unor schelete de dinozauri erbivori care provin dintr-o locație căreia noi îi spunem K2. Dinozaurul descris în această lucrare momentan poartă numele de Rhabdodontidul din K2”, a explicat Zoltan Csiki-Sava, profesor și cercetător la Facultatea de Paleontologie de la Universitatea din București.
Echipa de cercetători care realizează săpăturile din prezent este formată din experți de la Facultatea de Geologie și Paleontologie a Universității din București și de la Departamentul de Paleontologie al Universității Eötvös Loránd din Budapesta. Oasele sunt analizate și reconstituite de către cel mai tânăr dintre cercetători, János Magyar.
Cercetătorii au realizat și ilustrații cu dinozaurii din Țara Hațegului
Au plecat de la datele științifice, dar s-au folosit și de imaginație pentru că multe elemente nu au supraviețuit timpului și nu avem de unde să știm, spre exemplu, ce culoare aveau aceste animale. Însă, dacă ar fi să le întâlnim, ca în Jurassic Park, nu ar fi cu mult mai înalte decât un om de talie medie.
„Animalul acesta practic nu era mult mai mare la nivelul taliei, cel puțin decât o vacă sau un cal. Practic, el a trebuit să-și restrângă dimensiunea ca să poată să supraviețuiască, să aibă o populație viabilă în aceste condiții de restriște, în aceste condiții insulare, și a făcut-o”, a explicat Zoltan Csiki-Sava.
Pe vremea când trăiau acești dinozauri, Europa era departe de continentul pe care îl cunoaștem astăzi.
„Era un arhipelag de insule de toate formele și multe părți din continentul de azi erau acoperite de apă atunci”, a explicat Attila Ősi, cercetător și paleontolog de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta.
Pentru ca Europa să capete forma geografică pe care o știm astăzi, a fost nevoie de câteva milioane de ani, timp în care mișcările tectonice au împins continentul în nord și au ridicat o mare parte din teritoriu de sub ape. În continuare, formarea lanțurilor muntoase, cum sunt Carpații, a împins resturile animalelor preistorice aproape de suprafață și este motivul pentru care astăzi le putem descoperi.
