O programă de bacalaureat care nu conține niciun autor canonic din ultimii 40 de ani, nicio autoare și niciun element de gramatică.
Elevii de astăzi susțin practic același examen de limba și literatura română pe care l-au susținut și părinții lor. Lumea în care trăiesc ei este, însă, foarte diferită și își doresc ca școala să reflecte asta.
„Mi se pare că este o materie destul de greoaie, mai ales operele pe care le studiem noi au o oarecare vechime și, nemaifiind lucruri care sunt actuale în zilele noastre, este și mai greu să le digerăm, mai ales că, din câte am văzut și la mine și la colegii mei, noi căutăm în poveștile pe care le citim să ne regăsim în personaj. Și pentru noi nu este nimic reprezentativ”, este de părere Diana Dumitrescu, elevă în clasa a XII-a.
„Programa este foarte încărcată. Este un adevăr. Poate să fie în sens pozitiv sau nu. Depinde foarte mult cum se învață și mai ales cum se citește. Eu cred că de aici pleacă totul, de la cum se citește și asta se învață acasă, se învață la școală. Eu cred că e nevoie de niște perspective noi asupra programei”, spune Iustina Roșu, care susține proba de română luni la Bac.
Situația este astfel de zeci de ani
„Cred că acei scriitori pe care îi învață și studenți azi i-au învățat părinții mei în facultate. Deci o continuitate de 50 de ani probabil, la nivel de nume canonice, reprezentative, cum li se spune. În programa de bacalaureat regăsesc aceleași nume traversând deceniile”, a explicat Oana Fotache, decanul Facultății de Litere a Universității din București
„Programa de literatură română era cam aceeași. Era o listă de autori canonici ca cea de astăzi, cărora li se adăuga o singură autoare, Hortensia Papadat Bengescu. Asta e singura diferență. Era singura scriitoare prezentă într-o listă de scriitori bărbați, un dezechilibru inadmisibil pentru că elevii care termină clasa a XII-a pot să rămână cu impresia că femeile nu pot scrie literatură, de vreme ce 12 ani de școală nu au studiat în lista canonică autori femei”, a explicat scriitorul Radu Vancu.
Profesorii, tot mai nemulțumiți de proba de română a Bacalaureatului
Profesorii spun că, în timp, proba de română a devenit tot mai inflexibilă.
„Era cu cu totul alt sistem de bac, adică se urmărea pe undeva chiar creativitatea, erau cerințe de genul „iubirea în creația lui Eminescu”, sau „natura în creația lui Bacovia”. Nu era algoritmizat, bacalaureatul de acum e cam algoritmizat”, a explicat Ecaterina Stanca, profesoară de română la Colegiul Național „Tudor Vianu” din Capitală.
„Mi se pare că se observă foarte clar că aceste subiecte sunt făcute cu mulți ani în urmă și programa în sine e neschimbată de 40 de ani, din simplul fapt că este o gândire aproape comunistă care descurajează gândirea liberă. Ce se punctează de fapt este cât de bine ai memorat un comentariu de la profesor”, spune eleva Diana Dumitrescu.
Pe lângă această rigiditate a subiectelor și a baremului de corectare, o mare parte din literatura pe care o studiază elevii este departe de realitatea în care trăiesc ei azi. Spre exemplu, lumea satului de acum mai bine de 100 de ani din romanul Ion.
Dintre operele canonice de la Bacalaureat, le plac Enigma Otiliei, poeziile lui Eminescu și comediile lui Caragiale. Însă, programa actuală nu prea pune lucrurile în context.
„Vedeți și când discutam despre un autor atât de bătătorit cum e Eminescu și care în principiu ar trebui să fie destul de ușor, de transferabil către elevi, ajungi la discuții care se duc până în profunzimea culturii române și care e sunt foarte greu de purtat”, spune Radu Vancu.
În acest context, elevii chiar își doresc o materie mai interdisciplinară.
„Pentru că literatura este foarte strâns legată și cu alte domenii, spre exemplu istoria și filosofia și dacă s-ar face așa ceva la școală, la orele de curs, sunt sigură că am putea să ne dezvoltăm mai mult gândirea și nu ar mai trebui să ne axăm doar pe acest memorat al unor opere care nu le plac și să mergem pe un orizont mai larg”, este de părere Diana Dumitrescu.
Programa, schimbată în următorii ani
Programa de la Bacalaureat ar trebui schimbată în următorii ani, cel puțin conform calendarului de reforme pe care și l-a propus Ministerul Educației prin noua lege a învățământului preuniversitar. Asta ar veni la pachet și cu o nouă programă de liceu care ar urma să reintroducă gramatica.
„Un prim argument al necesității de a studia elemente de limba română este acesta ortografie practică. Nu mai știm să scriem bine. A doua problemă este puțin mai dificilă, vorbim despre analfabetism funcțional. Asta înseamnă că citim un text, dar nu-l înțelegem. La nivel de conținuturi cred că trebuie relaxată programa de gimnaziu și mutate unele chestiuni mai dificile către programa de liceu.
Apoi, cred că ar trebui să fie puțin mai comprehensivă, nu în sensul încărcării de conținut, ci în sensul diversificării de conținut. Apoi ar trebui să avem un accent asupra ideii de limbă ca formă de identitate culturală și formă de identitate personală”, a explicat Alexandru Nicolae, lingvist la Institutul de Lingvistică al Academiei Române.
Pe lângă elementele de gramatică, atât elevii, cât și profesorii și-ar dori să vadă scriitori contemporani în programa de Bacalaureat.
„Un concept extins de literatură română ar trebui să includă nu doar autori care scriu în limba română, ci și autori care scriu în limba germană precum Herta Muller, autori care au scris în limba franceză precum Ionesco sau Cioran”, este de părere Radu Vancu.
„Aș renunța complet la ideea de autor canonic pentru că se creează această impresie că unii autori sunt mai importanți decât alții. Ar trebui pur și simplu o imersiune în universul ăsta literaturii, începând cu proiecție de filme la clasă și discuție”, spune Oana Fotache, decanul Facultății de Litere.
Scopul studierii literaturii ar trebui să fie pentru a ne pregăti în viață, nu pentru examene.
„Cred că ne ajută să ne punem marile întrebări altfel decât o face filosofia, altfel decât o fac științele. Cred că literatura și artele în general sunt definitorii pentru noi ca specie”, a spus Oana Fotache.
