Odată cu începerea valului de căldură, clădirile în care locuim se transformă în adevărate cuptoare. O arată imaginile surprinse cu ajutorul unei camere termice. Jurnalista Euronews Ioana Nicolescu a mers la pas prin București împreună cu un arhitect specializat în proiectarea clădirilor care să rămână cât mai răcoroase.
Clădirile, adevărate cuptoare
Reporter: Suntem pe Dianei 4, avem în față o casă care stă aproape toată ziua în soare, lucește puternic, hai să vedem ce temperatură are.
De la materialele alese pentru acoperiș și fațadă, până la culoare, poziționare și stilul arhitectural - fiecare detaliu care ține de construcția unei clădiri influențează cât de tare se va încinge aceasta în timpul unui val de caniculă.
Momentan, sunt 34 de grade în punctul roșu.
Reporter: Este o zonă a casei care e foarte încinsă și o zonă care nu e foarte încinsă, de ce?
Iulia Francu, arhitectă: În principiu, zona superioară a casei prezintă temperaturi mai mici datorită materialului care este reflectorizant.
Cu cât un material are o culoare mai deschisă, cu atât absoarbe mai puțin din energia solară. Este același motiv pentru care vara ni se recomandă să purtăm haine albe. În cazul clădirilor, fațadele îmbrăcate în iederă cățărătoare rămân mai reci comparativ cu cele obișnuite, arată imaginile surprinse cu o cameră termică.
Reporter: Aici avem o casă care are iederă pe ea, stă tot timpul în soare...
Iulia Francu, arhitectă: Da, mai ales că este poziționată chiar pe partea de sud și putem vedea zonele de balcoane roșii, 40 de grade, lucru care se ameliorează treptat odată ce ajungem la zona acoperită de iederă.
Acolo avem 35 de grade, 34 de grade...
Blocurile vechi, înalte, neumbrite, se încing rapid în soare. Totuși, cel puțin în teorie, stratul de polistiren pus pe blocurile reabilitate termic ar trebui să mențină o temperatură suportabilă în interior.
Ce temperaturi are?
Iulia Francu, arhitectă: Maximul pe care îl regăsesc aici este de până la 37 de grade Celsius. Nici geometria blocului nu ajută, este genul acela de geometrie paralelipipedică, fără nicio cută, care să creeze umbră pe alte porțiuni de fațadă și astfel tot blocul resimte același disconfort termic, destul de unitar. Pentru a ameliora disconfortul simțit în casă ar trebui tratate cu niște pergole, niște copertine, care să producă un soi de control solar, jaluzele, rulouri.
Blocurile nereabilitate devin, în schimb, adevărate cuptoare cu pereți de beton.
Iulia Francu, arhitectă: Temperatura resimțită acum ajunge pe la 36 de grade... Ia să vedem într-o zonă mai fierbinte. Este vorba și de materialul fațadei, fiind mai multă masă construită aceasta înglobează căldură și o transmite mai departe. Nici culoarea fațadei nu ajută, fiind o culoare mai închisă, care nu reflectă foarte multă lumină.
Aici regăsim 43-44 de grade în câmpul balconului, iar în zona expusă perfect la soare, 50 de grade chiar.
Faptul că o clădire este nouă, nu înseamnă că va fi neapărat răcoroasă, vara. Dacă unele case sunt poziționate astfel încât să rămână în bătaia soarelui pe parcursul întregii zile, altele se folosesc de arhitectură, culori și natură pentru a păstra un climat potrivit.
Iulia Francu, arhitectă: „Prin mici intervenții din astea arhitecturale poți să combați disconfortul creat de radiația solară prin retragerea zonelor vulnerabile. Se creează tot felul de mini-zone din astea foarte diverse propice locuirii”.
Reporter: Deci acest argintiu pe care l-a folosit, acest placaj acționează cumva similar cu acea tinichea de pe prima casă pe care am filmat-o...
Da, exact, ca o barieră.
Chiar dacă materialele pentru o fațadă care să ne mențină locuința răcoroasă costă mai mult, avantajele se traduc în costuri mai mici pentru energia folosită de instalațiile de aer condiționat.
